A rezistat zece zile-n peşteră

3Comentarii
Profesorul Iosif Viehmann a dorit sa-si marcheze împlinirea a 81 de ani petrecând 15 zile în Pesterea Vadu Crisului fara ceas, telefon sau radio-comunicatie. Un speolog de legenda si-a repetat maratonul de autoizolare în Pestera Vântului din 2002.

Marti dupa-amiaza însa, Serviciul Local Salvamont Suncuius ne-a anuntat
ca, dupa zece zile de autoizolare, renumitul speolog a lansat SOS-ul spre exterior,
aruncând în pârâul care iese din pestera o fiola cu
fluoresceina. Observând apa colorata, echipa care a supravegheat non-stop
locul unde pârâul se varsa în Crisul Repede a alertat automat
Corpul Român Salvaspeo – CORSA, custodele pesterii, si SMURD Cluj, conform
planului de salvare prestabilit.

Pâna la închiderea editiei, nu aveau semnal nici unul din telefoanele
mobile ale echipei de salvare coordonate de presedintele CORSA, oradeanul Ionut
Latcu.

Cu lampa lui Racovita
Profesorul Viehmann a intrat duminica, 20 august, în pestera cu izolir,
sac de dormit, masa si scaun pliant, etajera pentru aparatura, aparate foto,
trusa de cartare, alimente, 200 de lumânari, lampi de azbest, masina de
gatit cu butelie si lampa de carbid a speologului Emil Racovita. În urma
sa usa a fost închisa de custodele pesterii, salvaspeologul Vári
László.

Scopul autoizolarii stiintifice a fost de a afla date noi despre modificarile
survenite în ritmul nictemeral în lipsa succesiunii de zi/noapte
si a posibilitatii de masurare a timpului. Se mai investigheaza capacitatea
omului de a se adapta la un mediu aparent ostil, precum si efectele de lunga
durata asupra corpului uman ale mediului cavernicol (temperatura constanta si
umiditate crescuta).

Constient de riscuri, profesorul octogenar a dorit sa demonstreze o data în
plus ca mediul cavernicol este benefic omului.

Câstig stiintific
Coordonatorul stiintific al experimentului a fost prof. dr. Angelo Bulboaca,
medic neurolog la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, secondat de bio-psihologul
dr. Alina Rusu de la Universitatea „Babes-Bolyay” Cluj.

„Partea medicala si stiintifica a acestei cutezatoare initiative va fi
rodnica si va oferi date stiintifice substantiale despre conditia corpului uman
«în afara timpului». Experimentul girat de Institutul de speologie
afiliat la Academia Româna este unic prin faptul ca nu a existat nici
un fel de contact cu exteriorul în timpul sederii. Experimente anterioare,
precum cele conduse de Michel Siffre între 1967 si anii 90, au decurs
în atemporalitate relativa, prin contactul cu exteriorul”, anticipase
dr. Peter László-Herbert, Consilier medical CORSA.
Înainte de autoizolare, dr. Bulboaca a efectuat analize de laborator,
expertiza psihologica/psihiatrica, examene EEG, pentru a le compara cu cele
de la finalul experimentului.

Jurnal valoros
În cele zece zile, prof. Viehmann si-a notat activitatile si observatiile
într-un jurnal, iar perioadele de somn si veghe au fost înregistrate
de un chimograf.
Functie de starea subiectului la iesirea din pestera, planul prevedea recoltarea
de probe biologice si acordarea de asistenta psihologica. Iar echipa de la Cluj
era pregatita pentru alte examinari, gen EEG sau RMN.

În 2002 nu au fost probleme strict medicale dupa iesire, în afara
de o fotosensibilitate tranzitorie si starea de excitatie nervoasa data de contactul
cu colegii speologi, medicii, presa/TV dupa izolare. Prof. Viehmann a mai indicat
usoare stari de halucinatie în timpul autoizolarii, precum si stari de
anxietate provocate de gândul ca, daca fiica sa ar pati între timp
ceva, nu ar avea cum sa afle.

Descoperiri unice
Profesorul Iosif Viehmann este un personaj legendar. În studentie a fost
urmarit de comunisti pentru spiritul sau reactionaro-american, în 1947
a participat la prima expeditie profesionala aprobata de Emil Racovita în
ghetarul de la Scarisoara, iar în anii de glorie a facut descoperiri unice
precum „picurul permanent” din pestera Pojar, urma „omului
de Neanderthal în Pestera Vârtop” (veche de 62.000 de ani)
si stalagmitele de gheata termoindicatoare.

Îndragostit iremediabil de zona Padis, Viehmann a spus ca marea sa realizare
este cartarea Pesterii Cetatile Ponorului. Artist fotograf si jazzman de talie
internationala, profesorul e si cetatean de onoare al Clujului din 2003 si al
Nasaudului din 2005, ca urmare a activitatii academice.

Cristian Horgos



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor