Afaceri cu parfum de Provence în Bihor

De Veronica Bursaşiu
2Comentarii
Afaceri cu parfum de Provence în Bihor
Bihorenii se pot bucura de parfumul de lavandă de Provence în Ceica, Sândandrei, Petreu ori în Budureasa.

Aventura culturii de lavandă a lui Vasile Cmeciu din Ceica începe chiar în Franţa. Azi cultivă 1,61 ha şi îşi doreşte să se extindă. Încurajat de ginere şi de fetele sale care trăiesc la Paris a schimbat cultura tradiţională de grâu şi porumb cu cea de lavandă. La doi ani după ce a „schimbat macazul”, Vasile Cmeciu nu regretă. Ba vrea să se extindă.

„Acum cultiv trei parcele, că aşa a fost pământul în trei zone. Anul trecut am investit 300 milioane lei vechi, dar sunt mulţumit chiar dacă deocamdată nu e profit prea mare. În acest an, vremea nu a fost prea prielnică pentru lavandă cu atâtea ploi, dar totuşi sunt flori care s-au dezvoltat frumos. Mă sună oamenii pentru butaşi, recent am fost contactat chiar de la Spitalul Municipal… ”, spune Vasile Cmeciu.

Cultivă „aur mov”

„Lavanda de Bihor este o afacere familială care a început în 2013, când ne-am hotărât să schimbăm modul de a cultiva pământul pentru a avea o abordare mai respectuoasă, în armonie cu natura, dar şi mai rentabilă faţă de culturile tradiţionale”, spune domnul Vasile Cmeciu din Ceica.

Vasile Cmeciu a fost mecanic agricol. Bihoreanul are două fiice în Franţa, la Paris: una medic veterinar, iar cealaltă ofiţer de credite într-o mare bancă. A constatat că în zona Ceica, culturile de grâu şi porumb nu sunt deloc rentabile. „Am zis atunci, vorbind cu fetele, că ar trebui să înlocuim aceste culturi cu ceva frumos şi care eventual să aducă şi un profit. Totul a început de la constatarea că an de an cultivăm porumb şi la recoltat, dacă trăgeam linie, cheltuisem mai mulţi bani decât am câştigat vânzând porumbul. În acelaşi timp, dezvoltarea durabilă, agricultura ecologică, adică a lucra pământul fără să alterăm calitatea culturii cu pesticide şi fără a infesta pământul şi apa cu chimicale, este o prioritate pentru noi. Acum suntem în al doilea an de reconversie, ştiţi că trebuiesc trei ani de reconversie de la tradiţional la bio…Am început să ne documentăm despre culturile pentru care este cerere pe piaţă şi am aflat că lavanda este foarte cerută atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, este o plantă perenă care se adaptează foarte uşor, nefiind deloc pretenţioasă. Lavanda cere o investiţie destul de importantă la început, dar care se amortizează foarte repede”, crede bihoreanul.

La pepinieră în Franţa

Vasile Cmeciu s-a documentat însă temeinic şi la faţa locului înainte de a da grâul pe lavandă.

„Fiindcă experienţa ne-a arătat de atâtea ori că teoria nu are nimic de-a face cu practica, înainte să ne lansăm, am vizitat o pepiniera ecologică în sudul Franţei, dar şi plantaţii de lavandă din România. Am recoltat informaţii preţioase despre cultivarea lavandei şi am întâlnit oameni minunaţi, pasionaţi de ceea ce fac şi care ne-au inspirat şi pe noi”, spune Vasile Cmeciu.

Cultivatorul de lavandă din Ceica consideră că a făcut o alegere bună, nu atât pentru profit, ci pentru satisfacţia sa. Înainte de a trece la treabă a stat de vorbă cu Ioan Iakob din Ocna Mureş, un cultivator pasionat de agricultură şi vizionar, care încă din 2009 şi-a dat seama că este mai bine să abandoneze culturile tradiţionale ca orzul sau porumbul şi să se orienteze spre o cultură mai rentabilă : lavanda, cultivată în mod ecologic. De altfel, Vasile Cmeciu continuă şi acum să colaboreze cu Ioan Iakob în prelucrarea lavandei pe care o transformă în uleiuri esenţiale.

Duel-cu-flori-de-lavanda-Angustifolia-752x440

Bihoreanul spune că s-a inspirat în cultivarea lavandei şi de la Anca Şerpar care „ne-a arătat o adevărată pasiune pentru lavandă, o dorinţă de a împărtăşi vastele ei cunoştinte cu toţi cei interesaţi, combinată cu adevarate skilluri de marketing şi de antreprenoriat, cât şi cu o curiozitate intelectuală pentru tot ce este legat de lavandă, de la cultivare până la exploatarea ei”, mărturiseşte cultivatorul din Ceica.

Vasile Cmeciu spune că a învăţat de la fiecare cultivator cu care a intrat în contact câte ceva. „ Ştiţi cum e omul, încearcă! Şi învaţă! La doamna Gabriela Culda am descoperit curajul de a trece peste toate piedicile care pot apărea în cultivarea lavandei, o creativitate şi o originalitate care i-au permis să propună noi modalităţi de valorificare a lavandei. De la pepiniera pe care am vizitat-o în Franţa am aflat informaţii tehnice foarte preţioase despre cultivarea lavandei şi problemele cu care s-au confruntat producătorii din Provence în ultimii ani.

A dat grâul pe lavandă

Am ales să cultivăm lavanda „Lavandula Angustifolia”, soiul Rapido, pentru calitatea deosebită a uleiului esenţial, rezistenţă ridicată la boli şi faptul că se înmulţeste atât prin seminţe cât şi prin butăşire. Şi pentru a ne asigura că, plantaţia noastră o să fie din material genetic sănătos şi produs în mod ecologic, am adus puieţii direct de o pepiniera din sudul Franţei, care are certificare corespunzătoare de la filiera de producători din Franţa”, spune bihoreanul.

Orange-Butterfly-on-Lavweb

Atraşi de posibilitatea de a valorifica lavanda în industria farmaceutică şi în cosmetică familia Végső din Petreu a pornit o astfel de investiţie după ce s-a documentat despre plantă şi despre profit. Pe un ha de teren au fost plantaţi 8 mii de butaşi de levănţică. Investiţia a fost de 5.000 euro, cu un calcul de amortizare în 2-3 ani. Atrasă de cultura de lavandă a fost şi candidata PSD la Primăria Oradea, fostul subprefect Adelina Coste. Aceasta este specialistă în a acorda consultanţă pentru proiecte de investiţii şi spune că atunci când a decis să pună bazele plantaţiei de lavandă de la Sântandrei împreună cu nişte prieteni şi-au calculat şi un profit care ar fi mers până la 30.000 euro la ha.

„Plantaţia presupune însă multă muncă, mult timp, eu am renunţat, dar prietenii noştri continuă să cultive lavandă la Sântandrei”, spune fostul suprefect de Bihor. Angustifolia true este soiul pe care Florin şi Maria Baciu îl cultivă la Sântandrei. Conform unei postări pe o reţea de socializare, familia Baciu consideră că soiul, de origine franţuzească, „se adapteaza bine la clima noastră, iar productivitatea este bună”.

IMG_6361



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor