America cea divizată: Hillary sau Trump?

De Călin Corpaş
Reactualizat la:
8Comentarii
America cea divizată: Hillary sau Trump?
Candidaţii la Preşedinţia SUA au etalat programe profund antagonice, într-o campanie electorală de o duritate fără precedent.

SUA îşi aleg noul preşedinte în 8 noiembrie, iar românii interesaţi de alegerile americane le vor putea urmări, făcând o noapte albă, marţi spre miercuri. Milioane de cetăţeni americani au votat deja, însă „Super Tuesday” rămâne ziua în care se decide totul, când sute de milioane de americani sunt aşteptaţi la urne. Evoluţiile din ultima perioadă – ancheta deschisă de FBI ce o implică pe Clinton – face ca deznodământul electoral să fie deschis oricărui rezultat, chiar dacă Hillary Clinton rămâne, totuşi, mare favorită.

Acuză corupţie la Washington

Hillary Clinton (Partidul Democrat) şi Donald Trump (P. Republican – „Grand Old Party”) sunt figurile centrale ale celei mai încrâncenate şi negativiste campanii electorale din SUA ultimelor decenii. O campanie electorală în care cei doi candidaţi au avut de suportat cele mai subversive atacuri din partea taberei adverse. Miliardarul american intra în cursa pentru Casa Albă în iunie 2015 şi la vremea aceea nimeni nu-şi imagina că va ajunge atât de departe.

Sătul de reality-show-ul difuzat şi în România – The Apprentice (Ucenicul) – mogulul imobiliar Trump a optat pentru reality-show-ul suprem, ce i-a urcat notorietatea şi ego-ul la cote ce cu greu vor putea fi depăşite vreodată: cursa pentru Preşedinţia SUA! Trump şi-a spulberat adversarii plăpânzi în cadrul alegerilor primare, obţinând nominalizarea Partidului Republican, şefii „GOP” văzându-se puşi în faţa unei opţiuni ce părea iniţial cu totul neverosimilă: fenomenul Donald J. Trump For President!

Posesorul unui discurs simplu, dar direct, plin de magnetism, cu elemente ce pot fi catalogate ca extremiste, populiste sau naţionaliste, Trump s-a transfigurat în candidatul anti-sistem, anti-politicienii tip Washington, venit ca un răspuns la nemulţumirea crescândă faţă de administraţia federală de la Washington D.C. a unei mase de electorat ce a atins deja o dimensiune critică. Astfel, Hillary Clinton a devenit ţinta a tot ce este rău în „D.C.”.

Fostă primă doamnă, fost senator şi secretar de stat al administraţiei Obama, Hillary Clinton a devenit în discursul lui Trump întruchiparea corupţiei din Washington, exponentul grupurilor majore de interese, care nu au nicio legătură cu problemele reale ale americanului de rând şi, în cele din urmă, trădătoarea vocaţiei Americii!

FBI în campania electorală

Scandalul zecilor de mii de emailuri trimise de pe un server nesigur, privat şi apoi şterse „din neglijenţă” de Hillary Clinton, în ciuda interdicţiei Congresului, a devenit o temă de campanie majoră pentru Trump, care în ultimele luni s-a focusat pe diabolizarea candidatei democrate. Şi cum FBI şi-a extins recent ancheta în acest caz, Trump a profitat, crescând în sondaje şi provocând emoţii majore în tabăra democraţilor blindaţi cu sprijin moral şi financiar atât din partea mass-media, cât şi a mediului de afaceri de pe Wall Street şi nu numai. Luni, însă, FBI a anunţat că nu va cere, totuşi, punerea lui Hillary Clinton sub acuzare – anunţ ce ar putea-o ajuta, finalmente, pe democrată.

Clinton şi Obama sunt blamaţi de Trump pentru destabilizarea Orientului Mijlociu, pentru apariţia şi, practic, inventarea ISIS. Hillary este acuzată că a minţit în cazul atentatului de la Benghazi (Libia), Trump subliniind cum Clinton – pe atunci secretar de stat al SUA – în mod deliberat nu a făcut nimic să prevină atentatul, deşi fusese informată din timp.

Trump îşi garniseşte discursul anti-Hillary şi anti-sistem cu elemente din programul său de guvernare, unul ce mizează pe scăderea fiscalităţii şi reducerea drastică a reglementărilor economice şi fiscale, dublată de o politică anti-imigraţie ce seamănă cu discursurile naţionaliste din Europa. Cum vede în imigraţie ca principala sursă de infracţionalitate în SUA, candidatul republican nu se sfieşte să afirme că va ridica un zid pe graniţa SUA – Mexic, spre satisfacţia fanilor săi!

Pentru a proteja economia americană, Trump promite că va renegocia toate tratatele comerciale ce dezavantajează SUA şi, afirmă Trump, generează pierderea locurilor de muncă în State. Acordurile cu China şi Mexic sunt blamate permanent, vinovaţi pentru acestea fiind, în optica lui Trump, tot preşedintele Obama şi familia prezidenţială Clinton.

America cea divizată

Trump se bucură de sprijinul vastei majorităţi a americanilor albi, mulţi fără educaţie superioară, dezamăgiţi de scăderea nivelului de trai în timpul administraţiei Obama. Aceştia domină statele din vestul şi sudul conservator al Statelor Unite, tradiţional republicane.

În schimb, Hillary Clinton se bucură de sprijinul masiv al afro-americanilor, al hispanicilor, al femeilor, al tineretului din marile oraşe şi al minorităţilor sexuale, comunităţi concentrate în marile oraşe din zonele de coastă ale Californiei şi din nord-estul progresist al SUA (New York, Boston, zona colegiilor „Ivy League”), precum şi în zona costieră a marilor lacuri americane (Chicago).

Dacă Trump apelează la trezirea Americii conservatoare, Clinton marşează pe progresismul liberal al ultimelor decenii, programul ei electoral având puternice accente socialiste (taxarea bogătaşilor, asigurare medicală pentru toţi, învăţământ superior plătit de stat, pentru săraci). Spre deosebire de Trump, Clinton subliniază nevoia folosirii energiei regenerabile pentru a combate schimbările climatice, în timp ce candidatul republican marşează tot pe industria extractivă, cărbune şi gaz, chiar dacă admite nevoia stringentă de „aer şi apă curate”.

harta-sondaje Ultimele sondaje arată că statele albastre ar vota Clinton, statele roşii sunt pro-Trump © Foto: realclearpolitics.com ©

Un alt punct unde Trump şi Clinton se despart rezidă în politicile privind imigraţia. Cu un electorat în bună măsură de provenienţă imigrantă recentă, Clinton militează spre o integrare generoasă a imigranţilor în rândul populaţiei SUA, cu acordarea cetăţeniei pentru aceştia. În schimb, Trump avansează o doctrină protecţionistă, zugrăvind imigrantul hispanic într-un potenţial infractor. Potrivit acestuia, imigraţia scăpată de sub control a condus la o infracţionalitate ieşită din comun şi la o degradare a pieţei muncii.

Trump o acuză pe Clinton că, în perioada în care a fost secretar de stat a dovedit incapacitatea de a conduce SUA, lăsând în urmă un haos în Orientul Mijlociu. În schimb, lui Trump i s-a arătat că nu are capacitatea de evalua munca lui Clinton ca secretar de stat, câtă vreme el afirmase la un moment dat că şi altor ţări ar trebui să li se permită să dezvolte programe nucleare, contrar intereselor SUA!

Acelaşi Trump este acuzat ca fiind un „prădător sexual”, un misogin care nu respectă femeile, aspect exploatat la maxim de campania feministă a lui Hillary. O înregistrare din urmă cu zece ani, ieşită la iveală în campania electorală, l-a pus pe Trump în dificultate, în octombrie. Ajuns în corzi, candidatul miliardar a fost nevoit să-şi ceară public scuze pentru cuvintele vulgare folosite în legătură cu femeile. Într-o conversaţie privată, fără să ştie că este înregistrat, Trump afirma că femeile sunt uşoare şi că lui îi permit orice, din postura sa de miliardar şi star de televiziune. Inclusiv să le sărute şi să le atingă organele genitale…

„Trump Force One” vs. Beyonce

Cu doar o zi înainte de alegeri, sondajele arată o cursă strânsă între cei doi candidaţi. Conform site-ului etalon pentru publicarea sondajelor – realclearpolitics.com – media celor mai recente sondaje arată că, beneficiind şi de sprijinul oferit de preşedintele democrat Barack Obama, Hillary Clinton îşi menţine un fragil avans de 1-2% în faţa lui Trump. Sondajele îl îndreptăţesc, însă, pe candidatul republican să spere cu adevărat la victorie.

În ultimele săptămâni, Trump a făcut un adevărat tur de forţă, ţinând chiar două – trei mitinguri electorale zilnic (!), în state diferite, survolate de miliardar din avionul său de campanie – botezat „Trump Force One”. De altfel, Trump are o relaţie specială cu sondajele: le subliniază în public atunci când îi sunt favorabile, respectiv le respinge cu vehemenţă, catalogându-le ca fiind viciate, atunci când îi sunt defavorabile. La fel procedează şi în relaţia sa cu principalele canale mass-media, mai cu seamă că majoritatea covârşitoare a televiziunilor şi publicaţiilor cu acoperire naţională din SUA şi-au anunţat deschis susţinerea pentru Hillary Clinton!

În compensaţie pentru energia debordantă demonstrată de „The Donald” – capabil să magnetizeze mase largi de alegători, pe lângă discursurile de sprijin electoral primite din partea lui Obama, Hillary şi-a garnisit mitingurile electorale recente cu reprezentanţiile unor artişti-vedetă precum Beyonce, Jay-Z, Katy Perry, Bon Jovi, inclusiv all-starul NBA LeBron James făcându-şi apariţia lângă Clinton.

Dacă după apariţia înregistrării ce-l înfăţişa pe Trump ca fiind un bărbat vulgar cu femeile, miliardarul republican a căzut în sondaje, acelaşi fenomen a apărut, dar în sens invers, după ce FBI a anunţat că extinde ancheta privind emalurile lui Clinton, în contextul în care Trump clama în toate mitingurile electorale faptul că „Hillary este putred de coruptă”. Prin urmare, referindu-se la sistemul politic corupt din Washington D.C., Trump le-a cerut şi le cere imperativ americanilor, indiferent de rasă, sex şi simpatii politice „să sece mlaştina” – „Drain The Swamp!”.

Cursa spre pragul 270

Preşedinte al SUA devine candidatul care obţine minimum 270 de electori, în condiţiile în care fiecărui stat îi este alocat un număr de voturi electorale, ce diferă de la un stat la altul, în funcţie de populaţie. Candidatul care obţine majoritatea simplă într-un stat, câştigă toate voturile electorale ale acelui stat, după principiul „câştigătorul ia totul”. Astfel se face că poate deveni preşedinte un candidat care nici măcar nu întruneşte majoritatea votului popular. Aşa s-a întâmplat în anul 2000, când George W. Bush a câştigat la limită, deşi Al Gore obţinuse mai multe voturi, per total, de la cetăţenii americani. Şi atunci, ca şi acum, statul Florida este esenţial. Dacă majoritatea statelor americane au o opţiune politică clară, democrată sau republicană, ce nu suferă schimbări de la un scrutin la altul, există şi o serie de aşa-zise „swing-states”, state care-şi pot schimba opţiunea politică.

Conform ultimelor sondaje, Clinton va câştiga cu 301 de electori, faţă de cei 237 ai lui Trump. Dacă, însă, Trump câştigă în Florida (29 de electori), atunci candidatul republican ar putea deveni preşedintele SUA! Iar această variantă este perfect posibilă, deoarece Clinton conduce acum în Florida în medie cu doar 1% în faţa lui Clinton, potrivit ultimelor cercetări sociologice. Clinton poate câştiga şi dacă piede Florida, dar câştigă în statele tradiţional albastre (democrate), inclusiv dificilul stat New Hampshire, unde Clinton este, practic, la egalitate cu Trump, în sondaje: doar +0,6% pentru Clinton!

Dacă pierde statul-cheie Florida, Trump trebuie să compenseze prin victorii în alte state unde aparent are şanse prea puţine, precum Pennsylvania sau Colorado (+2,4%, respectiv +2,9% în sondaje, pentru Clinton), ce au votat Obama la ultimele două alegeri prezidenţiale. Nici în cazul în care Trump ia Florida, candidatul republican nu este deloc sigur de victorie, fiind obligat să câştige pe linie şi în alte state unde sondajele arată o luptă strânsă sau cvasi-egalitate, precum New Hampshire (+0,6% Clinton), Nevada (+1,5% Trump), Carolina de Nord (+1,7% Trump), Ohio (+3,5% Trump), Arizona (+4% Trump) şi Iowa (+3% Trump).

În caz de egalitate…

În cazul în care cei doi candidaţi îşi împart în mod egal cei 538 de electori aflaţi în dispută, Camera Reprezentanţilor din Congresul SUA va fi cea care îl va alege pe viitorul preşedinte al Statelor Unite! Într-un asemenea scenariu, Trump devine favorit în Congres. Azi, Camera Reprezentanţilor este dominată de republicani, cu 247 de mandate faţă de cele 188 ale democraţilor lui Hillary Clinton şi Obama. Conform ultimelor proiecţii reflectate de USAtoday.com, Camera Reprezentanţilor va rămâne dominată de republicani şi după alegerile din 8 noiembrie, când sunt alegeri parţiale şi pentru Congresul SUA.



8Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor