Bechtel ne îngroapă banii în exproprieri inutile

2Comentarii
Bechtel ne îngroapă banii în exproprieri inutile
Statul român a expropriat inutil pe autostrada Transilvania zeci de hectare de teren pentru care s-au plătit milioane de euro. Aceasta deoarece Bechtel a schimbat fără justificare şi de patru ori traseul autostrăzii.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), asistată de firma de avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii, a achiziţionat în numele statului nu mai puţin de 46 de hectare de teren (460.000 de metri pătraţi), suprafeţe care ulterior au devenit inutile. Terenurile au fost expropriate şi au fost predate firmei Bechtel pentru construirea autostrăzii. Forma renegociată a contractului semnat cu firma americană prevede că Bechtel are obligaţia de a întocmi proiectele tronsoanelor 2B şi 3C, după care acestea sunt predate părţii române, care expropriază parcele după aceste planuri.

 

Deoarece contractul permite firmei americane să aducă proiectului modificări, oricâte vrea şi când vrea, au existat situaţii în care Bechtel a modificat şi de câte patru ori aceleaşi proiecte. Publicitate Astfel, CNADNR a rămas pe cap cu aceste terenuri inutile, iar avocaţii responsabili de exproprieri au trebuit să îngroaşe în nenumărate rânduri obrazul, solicitând Oficiului de Cadastru uneori chiar şi de câte patru ori parcelarea altor terenuri. Cele care au fost iniţial expropriate au rămas în proprietatea publică a statului, iar valoarea acestora este de 9,16 milioane de lei.

 

Alin Goga, director juridic al CNADNR, are chiar bănuiala că americanii râd de noi. „Am impresia că îşi bat joc de noi. Uneori ne pun să facem exproprieri exact acolo unde ştiu că există conducte de utilităţi greu de mutat, de parcă ar căuta motive să nu muncească“, spune acesta. Potrivit directorului juridic, modificările aduse de Bechtel proiectului în perioada 2004-2008 au obligat CNADNR şi firma Cecilia Popa şi Asociaţii să solicite modificarea a 4.224 de documentaţii cadastrale, adică o treime din totalul de 12.148 de documentaţii. Pe lângă banii daţi degeaba pe terenuri, CNADNR a trebuit să plătească suplimentar firma de avocatură pentru fiecare modificare cerută în plus de Bechtel. „Nu ştim ce vom face cu aceste terenuri. Vor rămâne în proprietatea publică a statului. Probabil că vor fi trecute la autorităţile locale“, spune Alin Goga.

 

Oficialii CNADNR spun că au existat chiar şi patru amprize (amplasamente) diferite pentru aceeaşi lucrare. Cecilia Popa, avocatul CNADNR responsabil de exproprieri, crede că au fost situaţii în care au existat cinci modificări ale aceluiaşi proiect. CNADNR dă exemplul nodurilor rutiere de la Turda şi Gilău, unde au fost trei, respectiv patru amprize solicitate de Bechtel. „Activitatea de expropriere nu înseamnă achiziţionarea de terenuri de la un ghişeu. Exproprierea este a doua etapă după proiectare şi ar trebui să se ţină seama că proiectele finale nu trebuie să sufere modificări de la o lună la alta. Orice modificare înseamnă timp pentru schimbarea documentaţiilor de cadastru, noi hotărâri de guvern, noi termene de notificare a proprietarului, noi termene pentru solicitări de bani, ceea ce se reflectă în timpul de predare a amplasamentului către constructor“, spune Alin Goga.

 

Un oficial al CNADNR, care a solicitat anonimatul, afirmă că este imperios necesar să se renegocieze cu Bechtel dreptul statului de a impune firmei americane de unde să înceapă lucrările. Oficialul spune că, acum, Bechtel alege să facă lucrări exact unde nu se poate, adică acolo unde terenurile nu sunt expropriate, ceea ce obligă CNADNR să plătească penalităţi americanilor, tocmai pentru că nu au primit terenurile cerute la timp. Spre exemplu, acum firma americană are la dispoziţie pentru lucrări, libere de sarcini, porţiunile km 17-42 şi 44-49 de pe tronsonul 2B, dar vrea să facă lucrări fix acolo unde terenurile nu sunt expropriate din motivele menţionate mai sus.

 

Precizările Companiei de Autostrăzi au fost făcute după ce, zilele trecute, Bechtel a menţionat că nu este în măsură să definitiveze în acest an cei 27 de kilometri de autostradă la care s-a angajat, deoarece nu a primit de la companie terenurile expropriate şi fără reţele de utilităţi pe ele. Mai mult, oficialii Bechtel au pus sub semnul întrebării chiar anul 2010 ca termen de predare a primului tronson, anume 2B (Câmpia Turzii-Gilău), invocând aceleaşi motive. Solicitat să precizeze dacă au modificat recent planurile în nenumărate rânduri, după cum afirmă CNADNR, un exemplu fiind nodurile rutiere Turda şi Gilău, Bogdan Sgârcitu, director de comunicare al firmei americane, s-a mărginit să declare doar că proiectele acestora nu au mai fost schimbate din mai 2007. Totuşi, potrivit consultantului angajat de CNADNR, Egis-Scetauroute, din mai 2007 – moment la care Comitetul Tehnico-Economic al CNADNR a aprobat proiectul tronsonului 2B -, americanii au mai adus cel puţin 200 de modificări acestui proiect, fără a avea acordul CNADNR.

 

Specificul românesc al exproprierilor

 

Obţinerea terenurilor pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură este un aspect foarte sensibil şi important în România. Cecilia Popa, de la casa de avocatură omonimă, identifică cauzele juridice pentru care proiectele de autostradă merg şnur în alte ţări, dar nu şi la noi. „Comparându-ne, spre exemplu, cu Ungaria există diferenţe foarte mari. În ţara vecină este o unitate a fondului funciar, la noi acesta este fărâmiţat. Când s-a făcut restituirea proprietăţilor, acolo acestea au fost date unor asociaţii ale proprietarilor, nu ca la noi. Una este să expropriezi o societate care are o mie de acţionari, altceva este să expropriezi individual această mie de oameni. Astfel, potrivit studiului de prefezabilitate pe autostrada Transilvania, existau 4.700 de proprietăţi, dar noi am identificat peste 7.000, iar unele sunt mărunte ca un fir de păr“, spune Cecilia Popa. Altă diferenţă este faptul că în alte ţări exproprierile se fac cu şapte ani înainte de începerea lucrărilor. La noi, dorindu-se să se facă economie în urma achiziţionării doar a acelor terenuri strict necesare, exproprierile se fac doar atunci când încep lucrările şi există proiectul de detaliu. Ulterior, constructorii neavând terenuri la dispoziţie pentru lucrări se îndreaptă cu claim-uri (pretenţii) către CNADNR, care le plăteşte penalităţi.

 

Avocaţii, goniţi de săteni

 

O altă problemă a autostrăzii Transilvania este faptul că Guvernul nu dă la timp banii necesari pentru exproprieri. Până în urmă cu doi ani, avocaţii responsabili de obţinerea terenurilor semnau cu proprietarii terenurilor acorduri de acces pe teren înainte de plata despăgubirilor. Acum avocaţii sunt fugăriţi de proprietari, spune un oficial al Ministerului Transporturilor, care a solicitat anonimatul. Procedura acordului a durat până la finele anului 2006, mai precis până la momentul când, în lipsa banilor daţi de Guvern, proprietarii au trebuit să-şi aştepte drepturile şase luni-un an. „Situaţia a survenit deoarece nu am mai primit de la Guvern banii necesari exproprierilor. Din suma de 364 de milioane de lei, necesară în 2008 pentru exproprierile de pe întreaga autostradă, am primit doar 128 de milioane de lei“, spune oficialul indicat. Potrivit prevederilor legale, foştii proprietari trebuie să primească bani pentru terenurile ce le-au fost expropriate în cel mult 30 de zile de la emiterea hotărârii de guvern care prevede exproprierea.

 

Cotidianul.ro



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor