Bisericile, vs. fostele Securitati

De Cristian Horgoș
Reactualizat la:
3Comentarii
Statuia Ep. Márton Áron
Statuia Ep. Márton Áron
Posticum Oradea nu insistă pe desconspirarea clerului colaboraţionist, ci pe instituţionalizarea „ciumei roşii”.

Asociaţia Posticum Oradea, prin interesanta conferinţă pe care o organizează alături de Arhivele Serviciilor Secrete din Ungaria, vrea să facă o pledoarie pentru analiza oprimării religioase instituţionalizate şi cât mai puţin pe deconspirarea clericilor care au colaborat cu fosta Securitate.

„Istoricii interesaţi de perioada comunistă au avut posibilitatea, în ultimii ani, să studieze în arhive tot mai multe documente din anii 1945 – 1989. Din acest motiv, credem că se impune o nouă abordare a relaţiilor dintre biserică şi statul comunist, care să nu aibă drept scop primordial deconspirarea foştilor colaboratori ai Securităţii, aşa cum s-a întâmplat până acum.

Scopul principal al conferinţei este să cunoaştem instituţiile prin intermediul cărora Statul şi-a exercitat controlul asupra bisericii şi metodele prin care a realizat acest lucru. Deoarece în toate ţările fostului bloc comunist controlat de URSS, s-au aplicat măsuri antireligioase de inspiraţie sovietică, ar fi interesant să comparăm ce s-a petrecut în România şi Ungaria, pentru a surprinde atât elementele comune cât şi deosebirile”, este mesajul Asociaţiei Posticum – Movimentum Iuventutis Christianae, Oradea.

Istoricii au liber la arhive

Întrucât arhivele reprezintă câmpul de lucru al istoricilor, la conferinţă vor participa reprezentanţi ai Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi ai principalelor arhive bisericeşti. „Aceştia vor prezenta atât fondurile şi tipurile de documente care se regăsesc în instituţiile menţionate cât şi modalitatea de acces a istoricilor la documentele de interes”, mai arată Asociaţia Posticum.

 

Factbox:

Relaţia stat-biserică, în comunism

Oradea. Centrul Cultural Posticum, din Oradea, str. Teiului nr. 26 va organiza, alături de Arhiva Istorică a Serviciilor Secrete (ASTL) din Ungaria, conferinţa „Relaţia stat-biserică în Europa Centrală şi de Est în perioada 1945-1989 – instituţii şi metode”. Vor prezenta doctori în istorie, după următorul program:

Vineri

Secţiunea I: Începutul rezistenţei şi oprimării

Ora 9:20 – Balogh Margit (Academia de Ştiinţe din Ungaria, directorul Institutului de Cercetări în Ştiinţe Sociale, Budapesta): Nunţiatiurile apostolice în zona ocupată de sovietici, 1944 – 1950

Ora 9:50 – Gyarmati György (directorul ASTL Ungaria): Chemarea la Roma sau crearea unui proces la Budapesta. Dilema lui Rákosi Mátyás şi a Partidului Comunist din Ungaria în timpul procesului din ‘48 împotriva cardinalul Mindszenty József

Ora 10:20 – Mikó Zsuzsa (drd., directorul Arhivelor Naţionale din Ungaria): Tipurile de procese penale împotriva catolicilor din Ungaria, 1956-1963

Ora 10:50 – Csendes László (PhD, membru în Colegiul CNSAS Bucureşti): Dialoguri în temniţe. Relaţia stat-biserică în primul deceniu al comunismului din România

Secţiunea a II-a: Paradigma bisericii naţionale în regimul comunist şi propaganda ateistă

Ora 11:50 – Cristian Vasile (cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti): Biserica Ortodoxă Română şi regimul comunist. În căutarea unor noi surse istorice

Ora 12:20 – Dorin Dobrincu (cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi): Propaganda ateistă în România, 1945-1989. Modele, etape, actori

Ora 12:50 – Dezbatere moderată de Balogh Margit

Secţiunea a III-a: Strategii de supravieţuire şi noi forme ale persecuţiei

Ora 14:30 – Bánkuti Gábor (asistent la Facultatea de Istorie din Pécs): Strategii de supravieţuire în timpul risipirii. Cazul iezuiţilor

Ora 15:00 – Szabó Csaba (director Collegium Hungaricum, Viena): Gânduri despre membrii „legiunii muţilor”

Ora 15:30 – Vörös Géza (arhivist la ASTL Ungaria): Pui de vulturi în furtună. Persecutarea unui preot salvator al copiilor în deceniile dictaturii

Ora 16:00 – Bandi István (arhivist la ASTL Ungaria): Împotriva copiilor nu există luptă de clasă. Măsuri de supraveghere şi control utilizate împotriva elevilor şcolilor confesionale în anii ‘50-’70

Secţiunea a IV-a: Compromisuri şi strategii de supravieţuire în aulele episcopale

Ora 16:50 – Nagy Mihály Zoltán (coordonator Posticum – Institutul de Cercetare Ecleziastică şi Ştiinţe Sociale, Oradea): Eliberarea episcopului Márton Áron – încercare de reglementare a statutului Bisericii Romano-Catolice din România?

Ora 17:20 – dr. Denisa Bodeanu: Episcopul Márton Áron în dosarele din Arhiva CNSAS

Ora 17:50 – Jánosi Csongor (drd, Facultatea de Teologie Reformată, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca): Relaţia Bisericii Reformate din România cu statul în anii ’50 – ’60 din perspectiva alegerilor episcopale

Ora 18:20 – Dezbatere moderată de Gyarmati György

 

Sâmbătă

Secţiunea a V-a: Arhivele bisericeşti şi de stat în slujba istoriografiei eclesiastice contemporane

Ora 9:00 – Laura Stancu (director la Arhiva CNSAS, Bucureşti): Arhiva CNSAS de la legenda(re) la (re)organizare

Ora 9:30 – Sipos Gábor (directorul Arhivei Episcopiei Reformate din Ardeal, Cluj-Napoca): Izvoarele arhivistice ale comunismului în arhivele Bisericii Reformate din România

Ora 10:00 – Bernád Rita (directorul Arhivei Arhidiecezane de Alba Iulia): Acces şi cercetări în arhivele catolice din România

Ora 10:30 – Lázár Csilla (directorul Muzeului Márton Áron, Sândominic): Câteva gânduri despre o expoziţie eclesiastică

Ora 11:00 – Zombori István (Ph.D, Asociaţia Enciclopedică de Istorie Eclesiastică din Ungaria – METEM, Fundaţia Historia Ecclesiastica Hungarica, redactor şef, Szeged): Izvoarele despre persecuţia bisericilor: depistare, valorificare, publicare

11.30 – 12.30 – Masă rotundă moderată de Nagy Mihály Zoltán: Unde se află istoriografia eclesiastică contemporană?

 

Factbox: repere bibliografice

28 august 1896 – se naşte la Sândominic, la nord de Miercurea Ciuc.

15 iunie 1915 – înrolat în Divizia 82 Secuiască

1915 – 1918 – e rănit de trei ori, la luptele de la Doberdo, Oituz şi Asiago.

1920 – 1924 – studiază la Institutul Romano-Catolic din Alba Iulia

6 iulie 1924 – hirotonit ca preot în catedrala din Alba Iulia

1 octombrie 1930 – capelan şi arhivar episcopal la Alba Iulia

13 martie 1934 – director al Ligii Romano-Catolice a Națiunilor din Transilvania

1933 – publică în limba maghiară „Şcoala în Transilvania”, studiu despre educaţia minorităţilor

21 ianuarie 1937 – ridicat la rangul de canonic

14 august 1938 – paroh al bisericii „Sf. Mihail” din Cluj,

24 decembrie 1938 – episcop romano-catolic de Alba Iulia

1939 – 1942, administrator apostolic al Episcopiei Oradea – Satu Mare.

19 martie 1948 – semnează scrisoarea episcopilor catolici către Guvernul Groza denunţând Constituţia RPR, care privează liberatea de conştiinţă şi religie.

octombrie 1948 – alături de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu concepe şi prezintă „Statutul Bisericii Catolice din România”, ameninţată de comunişti

11 octombrie 1948 – trimite o pastorală, atenţionând clerul din eprahie că „Tragedia fraților noștri greco-catolici ne face clar faptul că zilele martiriului ne așteaptă și pe noi” şi îi ameninţă cu excomunicarea pe cei care participă la mitinguri comuniste

27 aprilie 1949 – trimite o scrisoare la Marea Adunare Naţională protestând inclusiv faţă de închiderea a 39 de mănăstiri

21 iunie 1949 – arestat şi înlocuit la conducerea Diocezei de preotul Bga Alajos, care va muri şi el, în detenţie, în spetembrie 1954

iulie 1949 – numit de Papa Pius al XII-lea arhiepiscop titular ad-personam

1949 – 1955 – deţinut în închisorile de la Piteşti, Aiud, Sighet.

13 iulie 1951 – condamnat pe viaţă

24 martie 1955 – eliberat de la Sighet la intervenţia dr. Petru Groza, revine la conducerea Diecezei de Alba-Iulia (interzicându-i-se accesul în Bucureşti)

14 septembrie 1959 – într-un raport al Securităţii către Departamentul Cultelor se atenţionează că episcopul solicită eliberarea clerului greco-catolic şi restabilirea situației Bisericii Catolice aşa cum era la 30 decembrie 1947

iunie 1957 – 1967 – i se impune domiciliu forţat la Alba Iulia pentru necolaborarea cu regimul comunist

1966 – rănit grav într-un accident de automobil înscenat de agenţii regimului

1968 – călătoreşte prin ţară acordând prima împărtăşanie la mii de tineri

13 februarie 1972 – bolnav de cancer, îl primeşte pe dr. Jakab Antal ca episcop auxiliar de Alba Iulia

2 aprilie 1980 – se retrage oficial ca episcop emerit

29 septembrie 1980 – moare şi e înmormântat în cripta Catedralei din Alba Iulia de cardinalul Laszlo Lékai.

Episcopul Marton Aron, omagiat de evrei si romanii greco-catolici

 

 

 

 

 



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor