Brăţările dacice au fost răscumpărate

Brăţările dacice au fost răscumpărate
Bucureşti – Autorităţile au reuşit recuperarea a cinci din cele 15 brăţări dacice care au fost furate dintr-un sit arheologic din Munţii Orăştie, Guvernul alocând suma de 230 de mii de euro pentru răscupărarea bijuteriilor. În cadrul investigaţiilor privind braconajul din Orăştie au apărut în atenţia anchetatorilor numele fostului consilier prezidenţial Dan Iosif, cel al fostului deputat PSD Gabriel Bivolaru (condamnat la cinci ani de detenţie pentru fraudarea unei bănci), dar şi cel al lui Marian Iancu, care ar fi achiziţionat cu 80.000 de euro una dintre brăţări.

“Specialiştii consideră că valoarea fiecăreia dintre brăţări se ridică la 1,5 milioane de euro, aproape fiecare dintre ele cântărind circa un kilogram”, a declarat, miercuri, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor.

Brăţările vor fi putea fi răscumpărate deoarece acestea au fost achiziţionate în mod legal de un amator de artă din SUA. Ministrul a declarat că acestea vor fi răscumpărate la preţul la care au fost achiziţionate.


De asemenea, ministrul a declarat că cele patru bijuterii se presupune că aparţineau regilor daci.
“Dacii nu lucrau în aur, ei aveau o tradiţie a lucrului în bronz, argint şi foarte rar în aur, ceea ce ne duce cu gândul că au aparţinut regilor daci”, a declarat Iorgulescu.


În afară de cele patru brăţări dacice descoperite în SUA, o altă brăţară dacică din aur a fost descoperită în luna septembrie la unul dintre standurile Expoziţiei Bienale de la Grand Palais din Paris. Aceasta a fost confiscată de statul francez şi va fi înapoiată statului român fără răscumpărare, pentru că posesorul nu avea acte prin care să dovedească proprietatea.

După ce vor fi aduse în ţară, brăţările vor fi expuse în cadrul unei expoziţii organizate în preajma Crăciunului la Muzeul Naţional de Istorie.

Interlopii din DEva
Ancheta privind braconajul arheologic? din Munţii Orăştiei a relevat interesul grupările din lumea interlopă a Devei, pentru care situl devenise o sursă deosebit de importantă de venituri.

Pe parcursul investigaţiilor făcute în acest caz, de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, au apărut în atenţia anchetatorilor numele fostului consilier prezidenţial Dan Iosif şi cel al fostului deputat PSD Gabriel Bivolaru (condamnat la cinci ani de detenţie pentru fraudarea unei bănci). Partea din dosar referitoare la Bivolaru a fost disjunsă (separată), procurorii făcând cercetări legate de acuzaţia de tăinuire, susţin surse judiciare.

Potrivit procurorilor din Alba, în perioada 2000 – 2002, au fost localizate şi sustrase din situl arheologic – aflat în administrarea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva – cele 15 brăţări din aur evaluate la 1,5 milioane de euro, însă de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul cultural naţional, obiecte care au fost valorificate pe piaţa neagră internă şi internaţională şi puse în urmărire generală.

De asemenea, au fost sustrase din situri 128 de monede romane din argint, evaluate la 4.000 de lei (40 de milioane lei vechi), care au fost recuperate cu ocazia unei surprinderi în flagrant şi predate Muzeului Naţional de Istorie a României.

În acest caz, au fost deferite justiţiei deja 13 persoane, acuzate de sustragerea de monede romane şi a 15 brăţări dacice evaluate la 1,5 milioane de dolari, din siturile arheologice din Munţii Orăştiei, Tribunalul Hunedoara urmând a relua, în 8 decembrie, dezbaterile în procesul căutătorilor de comori.

În rechizitoriu, procurorii fac o expunere a grupărilor din lumea interlopă din Deva, ai căror membri s-au specializat în detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice (clasate ca monument istoric ale rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei), pentru localizarea şi însuşirea unor bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional, organizarea unor filiere internaţionale pentru traficarea şi valorificarea acestor bunuri; efectuarea de recuperări, încasarea de taxe de protecţie prin şantajarea unor oameni de afaceri, dar şi exploatarea unor prostituate.

În mai 2000, căutătorii au descoperit zece brăţări spiralice din aur masiv, aşezate perechi câte două (câte o brăţară mai mică introdusă într-una mai mare), trei seturi de câte două brăţări – care erau aşezate vertical – şi alte două perechi de câte două brăţări, care erau aşezate orizontal.

Potrivit anchetatorilor, descoperirea tezaurului din punctul arheologic Căprăreaţa al sitului “Sarmizegetusa Regia” (devenită, cu toate măsurile de secretizare, de notorietate în Deva, ca urmare a prosperităţii vădite a membrilor asociaţiei), a determinat o vie agitaţie în lumea interlopă a municipiului Deva, materializată pe de o parte, în disputa pentru însuşirea şi valorificarea brăţărilor, iar pe de altă parte, în aderarea unor noi membri la asociaţia infracţională pentru a efectua detecţii şi săpături ilegale, în siturile arheologice protejate, în vederea descoperii unor noi tezaure.


În acest context, la 30 noiembrie 2000 a fost asasinat prin împuşcare omul de afaceri Sorin Vasile Moldovan (vicepreşedinte PSD Hunedoara, fost şef al Vămii Deva), în centrul municipiului Deva, de către Raul Opriş (care s-a sinucis în martie 2001, la Timişoara). Ancheta declanşată în cazul asasinării lui Moldovan de Parchetul Tribunalului Hunedoara a relevat versiunea omorului la comandă, precum şi conexiuni între victimă şi braconierii siturilor arheologice, afirmă anchetatorii.

În luna iunie 2001, aflându-se în vizită în Germania, Lucia Marinescu – specialist în arheologie şi fost director al Muzeului Naţional de Istorie a României – a aflat de la specialistul german Barbel Karin Deppert-Lippitz – expert în bijuterii antice – că, în vara anului 2000, a fost vizitat de un tânăr român descris cu semnalmente ce îi corespund lui Adrian Marcel Nistor. Românul susţinea că deţine o pereche de brăţări dacice din aur şi i-a prezentat spre examinare o asemenea brăţară, solicitându-i un act de autenticitate.

Dr. Deppert-Lippitz a spus că tânărul i-a declarat că brăţara a fost descoperită, împreună cu alte piese similare, cu detectorul, de fratele său, în Munţii Orăştiei. Deşi după examinare s-a convins că piesa reprezenta o brăţară autentică din aur, nu i-a eliberat certificatul de autenticitate solicitat, încercând în acest mod să-l determine să nu o înstrăineze şi să o readucă în România, întrucât era un bun ce aparţinea patrimoniului cultural naţional.


La întoarcerea în ţară, specialistul român a sesizat organele judiciare care, din septembrie 2001, au declanşat ancheta în vederea elucidării situaţiei de fapt, recuperării bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional înstrăinate, identificării şi tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate.


În urma examinării brăţării, expertul german le-a transmis autorităţilor române că piesa este lucrată din aur de 23-24 de karate, evaluată la aproximativ 100.000 de dolari, având în vedere că, o altă piesă din aceeaşi categorie tipologică, a fost scoasă la licitaţie în 8 decembrie 1994 de către Casa de licitaţii Christie?s şi s-a vândut cu 65.000 de dolari.


Pe parcursul urmăririi penale, Cristian Bogdănel Niţu a sesizat organele judiciare cu privire la faptul că deţinea un film color cu mai multe imagini ale brăţării, ce s-ar fi aflat în posesia unuia dintre acuzaţi, David Magda. Filmul a fost realizat în toamna anului 2001, când au fotografiat împreună brăţara, acasă la Magda.


Filmul a fost ridicat în 20 iulie 2005, din portbagajul maşinii lui Cristian Bogdănel Niţu, iar după developare s-au obţinut fotografii care sunt ataşate la dosar, imaginile înfăţişând o brăţară spiralică cu urme de lovire. Despre această brăţară, Niţu a declarat că i-a aparţinut lui Magda şi că i-a fost vândută, prin intermediul lui Ceia, lui Marian Iancu (zis Marian Elefantul), care apoi i-a făcut-o cadou unui important colecţionar din Bucureşti, se mai arată în rechizitoriu.


Marian Iancu (finanţatorul de la Poli Timişoara-n.r.) a plătit pe brăţara dacică suma de 80.000 de euro, conform declaraţiei martorului Ion Gheorghe.

Potrivit anchetatorilor, din relatările lui Magda reiese că Niţu ar cunoaşte că în afacere ar fi fost implicat şi Gabriel Bivolaru, care ar fi garantat plata preţului cu un autoturism Mercedes ML 430 cu numărul B 01 WOR, înscris pe numele prietenei sale, Oana Raluca Weidner. Autoturismul i-ar fost predat drept garanţie lui Iulian Ceia, în vara anului 2002, fiind restituit după cinci luni, la achitarea integrală a preţului. Cele relatate de Niţu se coroborează şi cu susţinerile lui Gabriel Bivolaru şi Oana Raluca Weidner, potrivit rechizitoriului.

Aceste fapte fac obiectul unui dosar separat, în care anchetatorii fac cercetări privind comiterea infracţiunii de tăinuire.

După valorificarea brăţării, Iulian Ceia a cumpărat, cu 30.000 de dolari, o altă brăţară de la Mircea Mihăilă (membru al reţelelor de braconieri arheologici), pe care acesta a primit-o gaj de la Mugur-Niu Nedelcu pentru un împrumut de 20.000 de dolari. Ceia a valorificat şi această brăţară, la colecţionari din Bucureşti, conform procurorilor.

În iunie 2003, Iulian Ceia (zis Pionul) i-a cerut locotenentului său David Magda să-l contacteze pe Eugen Dudaş, pentru a intermedia cumpărarea a două brăţări dacice din aur pe care le deţinea Nedelcu, bijuterii pentru care găsise clienţi în Capitală. După ce a primit un avans de 10.000 de dolari, în 16 iunie 2003, Magda a mers la Bucureşti, cu o maşină condusă de Dudaş. În aceeaşi zi, Dudaş s-a întâlnit cu Ceia, la un restaurant din Capitală, unde a primit, într-o plasă, suma de 55.000 de dolari, după care a revenit la Deva.

La începtul lunii decembrie 2003, Ceia se afla în Bucureşti, având asupra sa două brăţări spiralice din aur, cinci brăţări mai mici din argint, inele, monede romane din argint, vase dacice. Aceste piese le-a transportat Ceia într-o geantă care cântărea aproximativ 20 de kilograme şi le-a oferit spre vânzare unor colecţionari din Bucureşti, pentru sume cuprinse între 120.000 şi 800.00 de dolari. În momentul în care au fost prefectate aceste tranzacţii, de faţă ar fi fost şi Dan Iosif, susţin anchetatorii.

Conform ofertei lui Ceia, predarea bunurilor de patrimoniu şi încasarea banilor urmau a se efectua la Viena, oferta fiind valabilă până la 11 decembrie 2003, termen după care inculpatul ar fi contactat alţi cumpărători.

Din verificarea bazei de date a Poliţiei de Frontieră, anchetatorilor li s-a confirmat că, în 12 decembrie 2003, Ceia a părăsit teritoriul României prin punctul Borş, la bordul autoturismului cu numărul de înmatriculare BH-26-SLB, fiind însoţit de Gheorghe Sorin Micula Cociuban.

În perioada 2002 – 2003, Ceia a îndeplinit funcţia de referent la Camera Deputaţilor, precum şi pe aceea de angajat al VGB Bucureşti “împuternicit să pună în executare contractele din punct de vedere tehnic”, adică recuperator, spun procurorii, făcând referire la fişa postului.

Iulian Ceia a fost agent de poliţie la IPJ Hunedoara în perioada 1 august 1990 – 30 noiembrie 1991, iar după trecerea în rezervă a frecventat Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti. În aceste circumstanţe, el ar fi constituit un grup de foşti sportivi ce s-ar preta la comiterea unor infracţiuni cu violenţă: Dan Vasilie – zis Monstrul, David Magda – zis Gyusi, Petru Agachi – zis Jumbo, Iulian Mavlea, se arată în rechizitoriul înaintat Tribunalului Hunedoara.


În procesul celor 13 căutători de comori, Ministerul Culturii şi Cultelor s-a constituit parte civilă, solicitând recuperarea în natură şi predarea a 15 brăţări dacice din aur, în valoare de 1.500.000 de dolari, la Muzeul Naţional de Istorie a României. Cele 128 monede romane din argint, în valoare de 40.000.000 lei vechi, ridicate de autorităţi de la Sorin Florin Popa, în 3 iunie 2002, au fost predate Muzeului Naţional de Istorie a României.

Ministerul Culturii şi Cultelor şi-a arătat încă din luna iulie interesul de a cumpăra brăţări dacice din aur şi monede de tip koson care provin din situri arheologice din România şi au fost pierdute pentru patrimoniul cultural naţional prin tranzacţii ilicite pe piaţa neagră internă şi internaţională. Potrivit ministrului Iorgulescu, până în momentul de faţă nu a venit nicio ofertă la MCC pentru cumpărarea de kosoni. “Bănuiesc că cei care deţin kosoni i-au furat din Munţii Orăştiei şi nu au acte de proprietate asupra lor. Astfel, nu îndrăznesc să vină la noi cu oferte, pentru că le este teamă să nu punem Poliţia pe ei”, a mai spus Adrian Iorgulescu.

Mediafax



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase