Campioni la rahitism

Campioni la rahitism
ORADEA – Potrivit unui bilanţ al Institutului de Sănătate Publică, privind examenele medicale periodice realizate în anul 2007, 25% dintre elevi şi preşcolari suferă de o boală cronică. Afecţiunile oftalmologice, întârzierile de creştere şi sechelele de rahitism sunt principalele boli ale copiilor.

Afecţiunile apărute cel mai des în cazul copiilor sunt cele oftalmologice, rahitismul şi întârzierile de creştere, dar şi obezitatea, problemele la coloana vertebrală sau aamigdalitele. Ultimele două afecţiuni sunt cauzate în principal de proasta alimentaţie de care beneficiază copiii.

‘„Abandonarea alimentaţiei naturale e pe primul loc. Lipsa de vitamină D, şi în principal alimentaţia incorectă a copiilor, sunt principalele cauze ale apariţiei rahitismului şi întârzierilor de creştere”, precizează dr. Beatrice Corbu, consilier superior în cadrul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Bihor .

Cei mai mulţi copii diagnosticaţi cu afecţiuni oftalmologice sunt în judeţele Cluj, Argeş, Constanţa şi Bucureşti, în timp ce rahitismul este întâlnit cel mai des la copiii din judeţele Cluj, Brăila şi Bihor. ţ

În Bihor, în primele luni ale anului 2008 sunt 27 de cazuri noi, confirmate, de rahitism evolutiv, 15 cazuri noi, confirmate, de rahitism evolutiv în municipiul Oradea şi 119 bolnavi rămaşi în evidenţă la sfârşitul trimestrului II al anului 2008.

Medicii avertizează că, lăsate netratate, aceste afecţiuni pot lăsa urme adânci, cu repercusiuni grave asupra vieţii de adult.

Rahitismul este o tulburare de mineralizare a osului, apărută în perioada de creştere, în principal ca urmare a unui deficit de vitamina D. Factorii determinanţi ai rahitismului sunt deficitul de aport alimentar de vitamina D şi lipsa expunerii la razele soarelui.

Factorii favorizanţi ai rahitismului sunt: climatul temperat/rece, poluarea atmosferică importantă, pielea pigmentată, carenţa maternă de vitamina D (alimentaţia, sarcina care se derulează iarna, condiţiile socio-economice defavorabile), prematuritatea/dismaturitatea, gemelaritatea, administrarea de medicamente care interferează cu metabolismul sau acţiunea vitaminei D (anticonvulsivante, corticosteroizi).

Diagnosticul de rahitism se stabileşte pe semne clinice, radiologice şi biologice. Incidenţa maximă de apariţie a rahitismului carenţial este între 6 şi 18 luni. Manifestările clinice sunt variabile, în funcţie de durata şi gravitatea carenţei, pe primul plan aflându-se anomaliile scheletice.

Semne osoase:

a) craniul: craniotabes (înmuierea oaselor craniului, care la palpare dă impresia unei mingi de celuloid); bose frontale; bose parietale; întârzierea închiderii fontanelelor, în special a fontanelei anterioare; alterări dentare: întârziere în apariţia dentiţiei, defecte ale structurii dinţilor, carii precoce.

b) torace: extremităţile coastelor sunt proeminente („mătănii costale”), stern înfundat.

c) membre: „brăţări rahitice” ale încheieturii mâinilor sau ale gleznelor; deformări: genu varum, genu valgum.

d) coloană vertebrală şi bazin: cifoză dorso-lombară, coxa vara, coxa valga.

Alte manifestări prin care se poate depista rahitismul sunt: întârzierea staturoponderală în rahitisme grave, evoluate şi netratate, şi semnele musculoligamentare: reducerea tonusului muscular şi hiperlaxitatea ligamentară, responsabile de întârziere în instalarea achiziţiilor motorii ale sugarului, atitudine cifotică în poziţie şezândă, distensie abdominală cu hernie ombilicală, oboseală musculară.

Semnele radiologice sunt precoce, fiind prezente în stadiul în care semnele clinice sunt rare sau absente.

Semnele biologice traduc anomalii ale metabolismului fosfocalcic.

Profilaxia rahitismului se bazează pe suplimentarea vitaminei D, sub formă de preparate medicamentoase, şi anume:

profilaxia prenatală: în ultimul trimestru de sarcină, prin administrare de calciu şi vitamina D femeii gravide, în doze recomandate de specialişti, şi profilaxia postnatală se poate face prin administrare de doze zilnice orale sau administrare periodică de doze „stoss” de vitamina D, intramuscular, conform recomandărilor specialiştilor.

Medicii menţionează importanţa vitaminei D şi modul de administrare, pericolul supradozării vitaminei D şi importanţa expunerii la soare şi în aer liber, a mişcării copilului, pentru prevenirea hipovitaminozei D.

Tratamentul curativ va fi aplicat sugarului şi copilului cu semne clinice, radiologice şi biologice de rahitism florid, la care anamneza cu privire la dozele profilactice de vitamina D este negativă. Ca şi profilaxia, tratamentul se poate face cu doze „stoss” sau cu doze zilnice de vitamină D3.

Vindecarea rahitismului se face treptat, iniţial cu normalizarea modificărilor biochimice (în 7-10 zile), apoi vindecarea radiologică (începe după 2-3 săptămâni), iar semnele clinice osoase dispar cel mai tardiv (după câteva luni sau chiar 1-2 ani de la iniţierea tratamentului).

Sechelele apar în rahitismul netratat sau incorect tratat şi constă în deformări scheletice ireversibile, nanism definitiv. Printre complicaţiile care pot să apară sunt infecţiile bronhopulmonare şi convulsiile.
Crina Dobocan



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase