Ce simt copiii din lume despre viața lor?

Reactualizat la:
Ce simt copiii din lume despre viața lor?
Studiul pentru România a fost realizat de o echipă de la Departementul de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Oradea.

O echipă cercetători şi studenţi de la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Oradea, coordonată de prof. univ. dr. Sergiu Băltăţescu şi conf. univ. dr. Claudia Bacter a realizat un studiu pe tema „Ce simt copiii din lume despre viaţa lor”. Cercetarea internaţională a fost finanţată de Fundaţia Jacobs din Zurich, Elveția.

Astfel, peste 17.000 de copii cu vârsta de opt ani, din șaisprezece țări, de pe patru continente, au fost întrebați despre experiențele lor și părerile asupra propriei vieți.

„Cercetările cu acest grup de vârstă sunt foarte rare. Studiul este cel mai divers și cu cea mai mare acoperire întreprinsă vreodată la nivel internațional asupra vieții copiilor, privită prin propria lor perspectivă. Al doilea raport al studiului Children’s Worlds (Lumile copiilor) cuprinde rezultate importante ce pot fi folosite pentru a îmbunătăți viața copiilor din toată lumea. Fundația Jacobs, care a finanțat cercetarea, a anunțat că va sprijini un alt val de anchetă care va începe în 2017”, a informat prof. Sergiu Băltăţescu, unul din coordonatorii studiului.

Bunăstare personală

În cadrul studiului, copiii au fost întrebați despre aspecte-cheie ale vieții lor, între care: viața lor de familie și cea de acasă, prietenii, banii și bunurile pe care le au, viața la școală, zona în care locuiesc, modul cum își folosesc timpul, bunăstarea personală, concepțiile asupra drepturilor copiilor și nivelul global de fericire.

Potrivit studiului, cei mai mulți copii cu vârsta de 8 ani din 16 țări se simt mulțumiți cu viața lor, dar o minoritate (în jur de 6%) a acestora are niveluri scăzute de bunăstare.

Procentul copiilor cu niveluri foarte reduse de bunăstare variază de la sub 3% în Columbia și România, la peste 9% în Etiopia, Coreea de Sud și Marea Britanie. 15% dintre copiii români de 8 ani nu au calculator și 24% nu au acces la Internet de acasă. Deși, în general, sunt mulțumiți de bunurile pe care le au, aproximativ 42% dintre aceștia sunt adesea sau întotdeauna îngrijorați de banii pe care îi are familia lor. În România, fetele sunt la fel de fericite ca și băieții, dar sunt mai mulțumite de școală decât aceștia. În schimb, fetele sunt mai nemulțumite de locurile de joacă disponibile, dar și de colegii lor de școală. Copiii români sunt cei mai mulțumiți de sine și de familie. Urmează școala și relațiile cu ceilalți, pe ultimul loc situându-se satisfacția cu zona în care trăiesc.

Punct de plecare

Potrivit profesorului Sergiu Bălțătescu de la Universitatea din Oradea, coordonatorul pentru România al cercetării, „toți cei responsabili de bunăstarea copiilor români ar trebui să ia rezultatele acestui studiu ca punct de plecare al eforturilor de conștientizare și al preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora. Deși copiii români sunt în general fericiți, ei sunt printre cei mai nemulțumiți, din toate țările incluse în studiu, de spațiile de joacă disponibile. Climatul relațional din școală, dar și din afara ei lasă mult de dorit, copiii noștri având nivele dintre cele mai ridicate de violență relațională, dar și de insatisfacție cu prietenii. Copiii romi, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude de părinții care au imigrat au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți”.

8copii

Simon Sommer, director de Cercetare la Fundația Jacobs, care a finanțat cercetarea, a spus: “Acest proiect este extrem de inovator. Raportul de față prezintă, pentru prima dată, perspectiva copiilor în vârstă de 8 ani asupra vieții și bunăstării lor. Fundația Jacobs continuă să sprijine «Lumile copiilor», întrucât suntem convinși că acesta va furniza informații unice, valoroase pentru oricine este interesat să înțeleagă și să îmbunătățească viața copiilor și tineretului”.

Îngrijorarea față de bani

Peste o treime dintre copiii intervievați au declarat că sunt îngrijorați “adesea” sau “întotdeauna” în legătură cu câți bani are familia lor – în Israel, Columbia, Spania și Nepal. În Coreea de Sud și Germania cifra este mai mică de 10%.

Securitate şi diferenţe

Majoritatea copiilor incluși în sondaj au declarat că se simt pe deplin în siguranță acasă, la școală și în vecinătatea în care locuiesc. Cu toate acestea, 4% dintre copii nu se simt deloc în siguranță acasă, un procent similar nu se simt deloc în siguranță la școală și 9% nu se simt deloc în siguranță când se plimbă în zona în care locuiesc.„Deși aceste procente sunt mici, pe ansamblu reprezintă un număr mare de copii din fiecare țară”, susţine Alexandra Guentzer, din partea Fundaţiei Jacobs.

Cei mai mulți copii (62%) au fost de acord în totalitate că le place să meargă la școală. Acest lucru este mult mai mare decât în studiile noastre cu copii de 10 de ani (52%) și de 12 de ani (42%). Copiilor din Algeria și Etiopia le place cel mai mult să meargă la școală, iar copiilor din Germania, Coreea de Sud și Marea Britanie cel mai puțin. În unele țări – inclusiv Israel și șase țări europene – fetele au o părere mult mai bună față de școală decât băieții, dar în alte țări, cum ar fi Nepal și Etiopia, nu sunt diferențe între fete și băieți.

Agresiunile în școală

Mulți dintre copii au declarat că, în ultima lună, nu au fost incluși în jocuri și activități de colegi (41%) și că au fost loviți de alți copii la școală (48%). Aceste experiențe au fost mai frecvente în rândul copiilor cu vârsta de opt ani în comparație cu celelalte două grupe de vârstă în sondaj. Procentul de copii loviți de colegi este cel mai ridicat în Estonia, Marea Britanie și Germania și cel mai scăzut în Coreea de Sud. Procentul celor neincluși în jocuri și activități de colegi a fost cea mai mare în Marea Britanie și România și cel mai scăzut în Coreea de Sud și Etiopia.

Drepturile copilului

Aproape jumătate dintre cei intervievați (46%) răspund că știu ce drepturi au copiii. Procentul este mai mic decât în cazul copiilor de 10 și 12 ani (58%). Copiii din Columbia (73%) răspund cel mai mult că știu ce drepturi au copiii. De asemenea, în Turcia, Etiopia, România și Norvegia peste jumătate din copii răspund “da” la această întrebare.

Profesorul Asher Ben-Arieh, unul din investigatorii principali ai studiului și co-președinte al Societății Internaționale privind Indicatorii Copilului, afirmă: “Pentru prima dată, suntem capabili să auzim de la aproape 20.000 de copii cu vârsta de opt ani din 16 țări ceea ce fac, ceea ce simt și ce doresc. Această remarcabilă realizare ne învață în primul rând faptul că copiii știu mai bine decât oricine altcineva despre viața lor și că orice efort de a le-o îmbunătăți trebuie să asculte și de vocea lor”.

Proiectul Lumile copiilor continuă să crească prin includerea altor țări. Astfel, Indonezia, Finlanda și Italia vor participa la a doua etapă a studiului. Al treia etapă va începe în septembrie 2017, primele rezultate urmând să fie publicate la începutul anului 2019.

Studiul Lumile Copiilor

Lumile Copiilor, Ancheta Internațională asupra Bunăstării Copiilor (ISCWeB), este un sondaj la nivel global asupra bunăstării subiective a copiilor.

Proiectul umple un mare gol în cercetarea internațională comparativă, oferind date asupra perspectivei pe care o au copiii asupra vieții și bunăstării lor. Studiul urmărește culegerea de date reprezentative asupra vieții zilnice a copiilor, a activităților zilnice și asupra percepțiilor și evaluărilor pe care le au asupra propriilor lor vieți. Scopul este îmbunătățirea bunăstării copiilor prin creșterea nivelului de conștientizare în rândul copiilor, părinților și comunităților din care fac parte, a liderilor de opinie, a factorilor de decizie politică, profesioniștilor și publicului larg.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase