Cer desfiinţarea Parcului

37Comentarii
Susţin că existenţa Parcului Natural Apuseni îi impiedică să intervină în igienizarea pădurilor în zona Parcului Natural Apuseni. Şi că aceasta pune în pericol chiar existenţa păşunilor comunale din Padiş.


Este vorba despre primarii din cinci comune care s-au
întrunit la Padiş cu responsabili din
domeniul silviculturii pentru a găsi soluţii
împotriva distrugerii pădurilor. 
În urma acestor discuţii primarii vor
să declare neconstituţională Legea de
delimitare a Parcului Naţional Apuseni
şi să propună desfiinţarea
Parcului. Directorul Parcului Apuseni, Alin
Moş, spune că „este o ţară
democratică, în care oricine poate să
emită orice păreri, dar nu ştiu cine-i
sfătuieşte pe aceşti oameni, din punct
de vedere juridic”. Alin Moş atrage
atenţia că „ne paşte un
infrigement din partea Comisiei Europene tocmai pe
astfel de teme. Personal sunt pus de stat să fac o
treabă la Parc şi nu pot să-mi exprim
decât îngrijorarea în
legătură cu o astfel de propunere”.


Atacul gândacului de scoarţă aduce la
masa de discuţii primarii  din zona
Beiuş-Ştei, pe directorul Institutului de
Cercetări Silvice Cluj, reprezentanţii 
Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi
Vânătoare, ai parculuiNatural
Apuseni
, ai Gărzii de mediu, pe prefectul
Gavrilă Ghilea, deputatul Ştefan
Seremi. 


Discuţia a fost convocată de primarul de
Rieni, Gheorghe Bota ca urmare a faptului că s-au
constat degradări ale pădurilor din
zonă. Ferko Jeno, şeful Ocolului Silvic
privat
SC Codrii Beiuşului , care
administrează şi păzeşte
pădurile comunale,  spune că 
„în zona Padiş au fost
doborâţi de vânt mulţi arbori
şi a început infestarea  cu
gândacul de şcoarţă , s-au pus
capcane dar efectul a fost minim. Una dintre
măsuri este modificarea legii şi compensarea
proprietarilor de pădure.


În această zonă au fost
păşuni ale cetăţenilor care au
utilizat terenul pentru păşunat. Consider
că una dintre probleme este şi faptul că
nu se acordă compensaţii proprietarilor de
păduri din fonduri europene  aşa cum se
procedează  pentru terenurile agricole,
deşi sunt de la acelaşi minister. Din bugetul
acestuia se alocă 99% pentru agricultură
şi doar 1% pentru păduri”.


SoluţiiÎn opinia  directorului ICS Cluj, la
Padiş nu s-a intervenit la timp în
combaterea atacului gândacului de
şcoarţă  „impasul fiind Parcul
Natural Apuseni, datorită legilor în vigoare
care nu permit intervenţia în zonele strict
protejate. Trebuie efectuată inventarierea,
întocmirea documentaţiei şi obţinute
derogări pentru a interveni la timp”.


Conducerea Direcţiei Silvice Bihor a considerat
că „nu  gândacii sunt
dăunătorii principali ci, proasta gestionare
a pădurilor, iar în următorii 5
ani  pădurile administrate de primării
vor fi uscate”. Primarul de Rieni, Gheorghe Bota,
consideră că soluţia este la legiuitor
şi că trebuie iniţiat proiectul de
modificare a legilor aplicate cu motivarea de
către specialiştii în domeniu”.
În opinia primarului de Rieni iniţiativa
trebuie să aparţină primarilor 
care deţin proprietăţi  în
zona Padiş. Soluţiile propuse de
participanţi la discuţii sunt:
„tăierea arborilor afectaţi, declararea
ca neconstituţională a Legii de delimitare a
Parcului Natural Apuseni 
întrucât aceasta încalcă dreptul
la proprietate al comunelor limitrofe,
despădubirea proprietarilor şi
desfiinţarea Parcului Natural
Apuseni”
.


Veronica Bursaşiu



37Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor