Cer Evaluarea Impactului de Mediu

11Comentarii
Cer Evaluarea Impactului de Mediu
Războiul ecologiştilor cu autorităţile locale, pe tema amenajării malului Crişului Repede, în municipiul Oradea, tronsonul Pod Dacia – Pod Centru, este departe de a se fi încheiat. Bătălia pentru arborii de pe mal îşi consumă astăzi un nou episod la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor.  VOT

De la ora 10:00, APM găzduieşte şedinţa Colectivului de Analiză Tehnică (CAT), în cadrul căreia se va face încadrarea proiectului din punctul de vedere al impactului asupra mediului.

Centrul Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) Oradea solicită încadrarea proiectului de amenajare a malurilor Crişului în categoria celor care se supun Evaluării Impactului de Mediu. Cei de la CRSE spun că documentaţia depusă la APM Bihor de către Agenţia Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor Crişuri Oradea nu conţine nici o informaţie „privind starea de fapt a biodiversităţii din zona de pe malurile Crişului Repede, pe tronsonul vizat şi nici în ceea ce priveşte impactul asupra mediului al lucrării şi modul cum se va monitoriza aceasta.”

„Suntem acuzaţi că ne împotrivim dezvoltării oraşului, ceea ce nu este adevărat. Noi ne opunem acestui mod de a lucra. Am cerut oficial refacerea proiectului. Acest proiect trebuie regândit în contextul european de gestionare a apelor”, menţionează Mihai Togor, preşedintele CRSE.

Ecologiştii mai spun că până ieri peste 110 dintre arborii de pe malul Crişului, în tronsonul vizat au fost marcaţi pentru tăiere şi că numărul acestora ar fi fost chiar mai mare dacă conducerea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic nu ar fi orpit marcarea arborilor.

„Nu vor tăia copacii. Dacă trebuie ne vom lega cu lanţuri de ei. Din cauza îndiguirilor în ţările din Europa, Dunărea a ajuns anul acesta la 14.000 mc pe secundă, şi ştim cu toţii ce s-a întâmplat. Acelaşi lucru se vrea acum la Oradea. Guvernul României dă acum bani pentru îndiguire, pentru ca mai târziu tot Guvernul României să aloce bani pentru refacerea caselor distruse de inundaţii în aval”, spune Paul Iacobaş, voluntar în cadrul CRSE.

Dacă Colectivul de Analiză Tehnică constituit la APM va stabili că proiectul nu se supune Evaluării Impactului de Mediu lucrările de amenajare a malurilor pot începe imediat.

„Aici este vorba despre un interes economic. Interesul unor grupuri, nu interesul populaţiei. Eu nu am încredere în lucrările pe care le fac cei de la Repcon şi Aquaproiect. Avem dovezi destule despre superficialitatea lucrărilor executate de ei.

În ultimii ani s-a tot auzit de maluri surpate şi diguri fisurate”, crede biologul Anna Marossy.

Într-o scrisoare deschisă adresată CRSE, Alexander Zinke, consultant de mediu pentru Europa Centrală şi de Est menţionează: „lucrări asemănătoare au fost făcute în statele europene între anii 50-70, dar s-au dovedit a fi o pierdere de bani (costuri mari de realizare şi costuri foarte mai mari decât înainte pentru întreţinere şi reparaţii), precum şi o pierdere a zonelor naturale de recreere. Începând cu anii 80 s-au început în majoritatea ţărilor europene proiecte de revitalizare a malurilor râurilor în zonele urbane. S-au cheltuit milioane de euro din bugetul public pentru înlăturarea betonului şi reconstruirea malurilor naturale.”

Ovidiu Morcan



11Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor