Dezbaterea publică pe tema zonelor unitare de termoficare, găzduită miercuri după-amiază de sala mare a Primăriei, a adunat un public puţin numeros, dar cât se poate de pestriţ din punctul de vedere al opiniilor.
Delimitarea zonelor unitare de termoficare – una rezervată exclusiv CET-ului şi una în care sunt admise alte soluţii pentru încălzire şi variantele în care se pot stabili acestea au constituit tema discuţiilor de la care au absentat mai marii Primăriei.
Printre cele aproximativ 40 de persoane prezente s-au numărat şi doi conslieri locali – Sorin Gal (PSD), cu interes direct în promovarea gazelor şi Adelina Costea (PDL) respectiv Cristian Puşcaş (PDL), cel care-l va înlocui în CL pe demisionarul Dorin Corcheş.
Primăria „a defilat” cu Emil Benţan, adjunct în Direcţia Tehnică, Doru Bara, funcţionar în acelaşi departament, directorul Marius Moş şi colegul său Ioan Maghiar – Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională. CET-ul a fost prezent prin Francisc Daniel, director tehnic.
În proces
După o scurtă punere în temă oferită, liniştitor, de Doru Bara, microfonul dezbaterii a ajuns la Florian Costruţ, cel care a expus punctul de vedere al celor racordaţi la punctul termic (PT) 308, din zona Ecaterina Teodoroiu. Acesta, împreună cu alte PT-uri, au fost catalogate ca „nerentabil” de modernizat.
„Pe ce bază se exclud din zona unitară a CET-ului străzi sau cartiere? Să ştiţi că noi, vreo 40-50 de familii ne-am racordat la reţea printr-o reţea excutată pe cont propriu. Fiecare familie a săpat, prin 76, câte 25 de metri de şanţ, am betonat şi am plătit conductele. Abia acum 7 ani am predat instalaţia CET-ului. În acest răstimp, Primăria a furnizat încălzire şi la alţi consumatori prin conductele noastre. Dorim ca această reţea, veche de 35-36 de ani să fie înlocuită de la PT până la consumator. Noi am făcut-o o dată, avem dreptul s-o facă Primăria a doua oară. Noi suntem hotărâţi să dăm Primăria şi Termoficare SA în judecată dacă vom fi tăiaţi de la reţea. Suntem dornici să rămânem la CET, indiferent că se rămâne pe solid sau trece pe gaz! De ce vi-i greaţă s-o faceţi? Reţeaua vă aparţine, e datoria dvs!”, a insistat orădeanul.
Interdicţie şi monopol
„Aşa cum e prezentată, problema e coafată să arate bine”, a intervenit al doilea vorbitor, Cristian Sabău. „Numai că zona A presupune interdicţia de a se debranşa, motivată de eficienţa CET-ului. Ne facem cumva părtaşi la profitul societăţii? Atunci ce am eu cu eficientizarea operatorului? Zona A înseamnă „plătiţi cum vreau eu, cât vreau eu şi vă interzic debranşarea”, crede acesta, invocând economia de piaţă în sprijinul ideii de a introduce mai multe soluţii de termoficare indiferent de zonă.
Legaţi de glie
Pe ideea antevorbitorului său a intervenit şi administratorul de asociaţie Vasile Bologa: „după ce administraţia a făcut cea mai mare gafă trecând pe gaz CET-ul, în loc să ia bani pentru o centrală pe cărbune, acum facem o a doua gafă: ne leagă de glie. N-avem decât să plătim cât ni se cere, în loc să ne lase alte alternative. Şi-n ziua de azi, în Oradea, cărăm butelii în apartamente în loc să extindă reţeaua”, susţine acesta în numele Coaliţiei Rogerius. Tot din această direcţie a venit sugestia unui preţ accesibil al gigacaloriei, undeva la 100 de lei.
Legea zice
Proiectul zonelor unitare a stabilit zonele care nu merită modernizate din punctul de vedere al performanţelor tehnico-economice, a precizat Francisc Daniel, în numele CET-ului. Acesta şi-a nuanţat opinia, precizând că „din 2.500 de consumatori, întotdeauna vor fi unii în coadă”, adică criteriul este oarecum arbitrar. Acesta mai spune că interdicţia la debranşare îi ajută pe vecini mai mult decât pe Electrocentrale SA, şi că este prevăzută de lege.
Reţelele şi punctele termice considerate termice considerate nerentabile sunt un punct nevralgic al stabilirii zonelor unitare. Debranşarea brutală a acestora este inechitabilă faţă de cei deserviţi, unii dintre ei buni platnici, mai ales că o bună parte din PT-urile în discuţie sunt în apropierea Centrului. Asta fără să luăm în calcul ilegalitatea demersului, în condiţiile existenţei unor contracte cu CET-ul pe termen nedeterminat. Cert este că, chiar dacă nu se debranşează, aceste PT-uri sunt lăsate „să moară de moarte bună”: nu se alocă bani pentru reabilitarea lor şi nu sunt prinse în niciun plan de investiţii al municipalităţii.
Două zone, două abordări
Studiul de fezabilitate pus în dezbatere a fost realizat de Proiect Bihor SA şi „eficienţa” este criteriul care face diferenţa în soluţiile de abordare propuse:
Zona A – alimentarea cu energie termica se face exclusiv în sistem centralizat, cuprinde consumatorii racordaţi direct la reţeaua de agent termic primar (apă fierbinte) sau prin PT
Zona B – alimentarea cu termie se face prin alte sisteme, inclusiv individuale, utilizând orice fel de combustibil sau energie primară – cuprinde toate străzile şi tronsoanele de străzi care nu-s în zona A
Varianta I – păstrarea tuturor consumatorilor racordaţi la reţelele de transport şi distribuţie
Varianta II – păstrarea consumatorilor care, din punct de vedere energetic şi economic asigură rentabilitatea financiară a operatorului SA CET
PT-uri „nerentabile”
200 – zona Şcolii Dacia, 206 – zona Spitalului CFR, 308 – zona Ecaterina Teodoroiu, 405, 406, 410, 415, 416, 412, 422, 701, 702, 707, 710, 721, 800, 809 – str. Aurel Lazăr, 819 – Griviţei 30, 821 – zona Policlinicii Stomatologice de pe Kogalniceanu, 824 – str. M. Cozma, 825 – str. Horea, 834 – str. Atelierelor, pe capătul dincolo de Electromontaj, 902 – zona Liceul Sportiv, Zoo
Citiți principiile noastre de moderare aici!