Cine răspunde pentru erorile judiciare? (III)

Cine răspunde pentru erorile judiciare? (III)
În cea de-a doua parte a acestui articol am analizat situația în care o persoană a fost condamnată pe nedrept. În această parte vom analiza cazul persoanei arestate sau reținute nelegal.

Conform art. 539 alin. (1) al Codului de procedură penală, are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.     Cu toate acestea, în legislația românească, privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului, precum și prin hotărârea definitivă a instanței de judecată investită cu judecarea cauzei.

Datorită acestei din urmă reglementări, respectiv prin condiționarea acordării  despăgubirilor de existența unei ordonanțe a procurorului sau a unei hotărâri judecătorești care să constatate că privarea de libertate a fost nelegală, Statul român a fost condamnat de nenumărate ori de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea art. 5 paragraf 5 al Convenției, considerând că reclamantul nu avea la dispoziţie, la nivel naţional, posibilitatea de a obţine reparaţii pentru privarea sa de libertate (Cauza Degeratu c. României).

Curtea Europeană a mai reținut, în jurisprudența acesteia, că Guvernul României nu a depus la dosarul cauzei nici un exemplu de practică judiciară în care o persoană să fi obţinut o reparaţie de tipul celei prevăzute de articolul 5 alineatul 5 din Convenţie (Cauza Pantea c. României).

Într-o altă cauză Curtea a concluzionat că reclamantul nu putea solicita nicio despăgubire în temeiul dispoziţiilor Codului civil indicate de Guvern, care nu permiteau angajarea răspunderii civile a autorităţilor decât în cazul în care li se poate imputa o greşeală – fie şi prin neglijenţă sau imprudenţă). Pe de altă parte, Curtea evidenţiază că Guvernul nu a invocat nicio altă cale judiciară din dreptul român care i-ar permite reclamantului să solicite o reparaţie, în consecinţă, fiind încălcat articolul 5 paragraf 5 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (Cauza Roșca c. României).

În țări precum Germania, Belgia, Franța sau Italia despăgubirea este datorată și atunci când deținerea este urmată de neînceperea urmăririi penale, de o eliberare sau de o achitare.

Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm că despăgubirile pentru privarea nelegală de libertate trebuiesc acordate și în cazul în care s-a dispus o soluție de renunțare la urmărirea penală, clasare sau achitare și nu doar atunci când un judecător sau procuror constată că privarea de liberate a fost nelegală.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase