Concluzia Societatii Timisoara: buna, rea, avem o Lege a lustratiei

De A.S.
Concluzia Societatii Timisoara: buna, rea, avem o Lege a lustratiei
Preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, se declară mulţumit de faptul că, după mai bine de două decenii de la Revoluţie, avem o Lege a lustraţiei, chiar dacă legea a fost amputată şi adoptată de Camera Deputaţilor astfel încât să salveze sau să pedepsească anumiţi oameni, iar sub incidenţa ei nu intră aleşii, de la consilieri şi parlamentari la preşedintele României, ci doar persoanele numite în diferite funcţii.

Trebuie spus că şi preambulul Legii lustraţiei româneşti începe cu o greşeală. „Adoptarea prezentei legi este necesară pentru consolidarea valorilor şi instituţiilor democratice din România şi pentru protejarea principiilor fundamentale prevăzute de Constituţie, justificând astfel restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi ale unor persoane, prin restrângerea exercitării dreptului de a ocupa funcţii numite sau alese în structurile de putere şi în aparatul represiv al regimului comunist, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989”, se arată în acest document. Deşi cei de la Societatea Timişoara au solicitat modificarea acestui preambul, acest lucru nu s-a întâmplat. Totuşi, Mihalcea a afirmat că cele mai multe dintre amendamentele depuse de Societatea Timişoara la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor au fost adoptate şi se regăsesc în textul legii. El spune că aleşii, fie că vorbim de consilieri locali şi judeţeni, deputaţi, senatori sau preşedintele ţării, nu pot intra sub incidenţa Legii Lustraţiei, acest lucru fiind o cerinţă imperativă a Curţii Constituţională, neputând fi îngrădit dreptul de a fi ales.

„Criticii legii spun că noi am renunţat cumva la principiile noastre, chiar la Punctul 8 (n.r. – al Proclamaţiei de la Timişoara), că aleşii au fost scoşi de sub incidenţa Legii lustraţiei. Acesta a fost amendamentul nostru. O lege este rezultatul unui compromis politic, pentru a avea o Lege a lustraţiei trebuia să facem acest lucru. (…) Nu poţi să spui că nu am câştigat nimic. (…) Între a nu avea deloc o lege şi a-i lustra pe cei numiţi preferăm să avem o lege”, spune preşedintele Societăţii Timişoara.

Au apărut însă şi alte amendamente, care au adus modificări importante legii, „dar acesta este jocul politic”, a explicat Mihalcea.

De exemplu, s-a decis ca cei care au ocupat funcţii de conducere retribuite în UTC să nu fie lustrabili. În România nu a existat voinţă politică, în cei peste 20 de ani scurşi de la Revoluţie, pentru a se adopta „o Legea a lustraţiei curată”, consideră Oscar Berger de la Societatea Timişoara. „Noi suntem pe undeva mulţumiţi că a trecut şi aşa legea”, a adăugat Berger.

Mihalcea a enumerat totuşi câteva amendamente cu a căror adoptare nu a fost de acord, dar se regăsesc în lege. „A fost scos UTC-ul (Uniunea Tineretului Comunist) şi în mod ciudat a rămas UTM-ul (n.r. – Uniunea Tineretului Muncitoresc). Este absolut stupid acest amendament. Al doilea amendament este cel prin care s-au introdus procurorii – în două secunde a fost băgat acolo şi cuvântul „procuror” – şi apoi au fost scoşi de sub incidenţa legii ambasadorii”, a explicat preşedintele Societăţii Timişoara. El a afirmat deschis că au fost amendamente adoptate pentru premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi noul şef al SIE, Teodor Meleşcanu, pentru ca cei doi să nu fie consideraţi lustrabili, respectiv împotriva Monicăi Macovei, fost procuror înainte de 1989, acesta din urmă la solicitarea UDMR.

Oscar Berger a afirmat că iniţial sub incidenţa legii ar fi trebuit să intre doar persoanele care au exercitat funcţiile de procuror general al României şi procuror general adjunct. „Teoretic, toţi cei care au fost procurori înainte îşi pierd funcţiile”, a afirmat Berger. „Încă un segment de lege cu dedicaţie”, a concluzionat un alt membru al Societăţii Timişoara, Viorel Marineasa.

O altă prevedere nouă, care va crea dificultăţi în aplicarea Legii lustraţiei, este introducerea sintagmei de „Poliţie Politică”. „A fost din nou introdusă sintagma de Poliţie Politică, care a dispărut din Legea CNSAS – nu mai ai instrumentul prin care să defineşti Poliţia Politică, în Legea CNSAS a rămas termenul de colaborator”, a mai explicat Mihalcea.

Concluzia Societăţii Timişoara? „Este bine că avem o Lege a lustraţiei. Nu credem că este tardivă aplicarea ei, dar avem o mare nemulţumire cu privire la superficialitatea cu care a fost tratată această lege”, a conchis Florian Mihalcea, precizând că legea este perfectibilă, putând suferi modificări.

Persoanele lustrabile, care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, nu vor mai putea îndeplini funcții publice numite timp de 5 ani potrivit noului act normativ.

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase