Credite şi pentru rău-platnici

1Comentariu
Credite şi pentru rău-platnici
ORADEA - În ciuda eforturilor BNR de a stopa frenezia creditelor de consum – inclusiv măsura de luni, de creştere a dobânzii de politică monetară cu un punct, de la 8% la 9% – băncile comerciale autohtone găsesc soluţii pentru a continua politica de dezvoltare a acestui segment de activitate.

La această decizie a bancherilor autohtoni a contribuit decisiv şi recenta decizie a Parlamentului European, care liberalizează piaţa europeană a creditelor, oferind cetăţenilor comunitari posibilitatea de a solicita împrumuturi la orice bancă din spaţiul UE.

Nevoi personale

Înfiinţat pentru a juca rolul de sperietoare pentru rău-platnici, Biroul de Credite, care ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice cu antecedente de neplată sau restanţe la credite şi furnizează aceste date băncilor comerciale, îşi pierde încet-încet rolul de „inchizitor” al creditelor pe piaţa autohtonă. Primul pas a fost făcut de băncile mici care, în căutarea unei nişe de piaţă, au găsit primele soluţii de a „şterge” petele negre de la dosarul consumatorilor tradiţionali de credite.

Riscuri şi costuri

În aceste cazuri, condiţiile de creditare sunt stabilite în funcţie de situaţia fiecărui client. Pentru fiecare solicitant banca aplică o analiză tip scoring, iar la clienţii de pe listele Biroului de Credit este analizat şi istoricul de plată, acesta însă nemaifiind un criteriu de refuz la acordarea creditului, ci doar un risc în plus pentru creditor, risc pe care banca îl acoperă prin garanţii şi costuri de rambursare mult mai mari decât cel standard pentru aceşti clienţi.

„Faptul că un potenţial client înregistrează întârzieri la Biroul de Credit nu este însă de natură a determina exclusiv plafonul creditului sau nivelul ratei dobânzii aplicabile. Stabilirea dobânzilor este realizată în funcţie de bonitatea fiecărui solicitant de credit şi valoarea creditului”, explică un responsabil din cadrul diviziei de creditare persoane fizice de la o Citi Financial.

Dobânzi duble

În general, dobânda minimă de la care se porneşte în cazul rău-platnicilor este cu 10-11% peste cea practicată pentru ceilalţi solicitanţi de credite, crescând în funcţie de suma împrumutată, bonitatea clientului şi istoricul de plată.

Exemplul băncilor mici a fost urmat imediat şi de cele mai mari, care au decis să aplice la rândul lor o politică mai relaxată de acordare a creditelor. Chiar dacă nu îşi asumă riscurile instituţiilor bancare cu o penetrare mai mică, marile bănci închid şi ele ochii la micile nereguli din CV-ul financiar al solicitantului de credit. BCR, de exemplu, acceptă să acorde credite şi celor care au înregistrat întârzieri la rambursarea unui împrumut, însă trebuie ca acestea să nu fi depăşit 90 de zile în ultimul an, iar valoarea restanţelor să fie mai mică de 100 euro.

Un rol exagerat

„Rolul acestui Birou de Credite a fost supraestimat de la înfiinţarea lui. Niciodată persoanele aflate în evidenţa acestei societăţi – pentru că această instituţie este o societate pe acţiuni – nu puteau fi blocate de la solicitarea şi acordarea unui credit”, spune Gabriel Trifan, consilier financiar. Faptul că băncile au înţeles să nu mai folosească acest criteriu ca pe unul exclusiv în acordarea de împrumuturi este parţial, în opinia specialistului, şi rezultatul situaţiilor absolut ridicole în care au fost puşi unii solicitanţi de credite care figurau ca rău-platnici pentru restanţe de câţiva lei, apărute la finalul unui credit.

Valentin Buda



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor