„Creditul doar cu buletinul” se reîntoarce

De Dan Birta
5Comentarii
Ionuţ Verzea
Ionuţ Verzea
Noul tip de „Credit doar cu buletinul” se dă pe informaţiile transmise de ANAF.


Veşti bune pentru cei cărora le era dor de „Creditul doar cu buletinul”. Acesta este pe cale să se reîntoarcă.

Toţi cunoaştem perioada de glorie a anilor 2016 – 2006, când creditele de consum au atins cote maxime. Băncile, dar mai ales instituţiile financiare non-bancare, (IFN-urile), concurau pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, oferind tot felul de facilităţi, de la documentaţie minimalistă, la timp de aprobare ultra-rapid, de la trei ore la 24 de ore.

Odată cu reglementările BNR, care obligau instituţiile de credit de orice natură să acorde o atenţie sporită analizei de risc, în aşa fel încât numărul creditelor neperfomante să ajungă în parametrii normali, ele au dispărut.

„Până de curând, solicitanţii de credite de nevoi personale, trebuiau să întocmească dosarul de credit cu cel puţin cinci documente, majoritatea fiind obţinute de la angajatori (adeverinţă de venit, fişă fiscală, contract de muncă, extras Revisal, fluturaşi de salariu) la care se adăugau copii ale actelor de stare civilă, facturi de utilităţi. Ulterior, dacă în urma analizei se solicitau şi alte documente, un dosar de credit ajungea să numere chiar şi 50 de file”, declară Ionuţ Verzea, retail divizion manager Kiwi Finance.

Acest lucru era frustrant pentru majoritatea clienţilor, care apelau la bănci tocmai când epuizau toate soluţiile. De la momentul când primeau oferta din bancă, până când făceau rost de documente şi avea loc analiza, puteau trece şi două săptămâni până când clientul se vedea cu banii în cont.

Relansare

Potrivit specialistului în creditare, odată cu relansarea creditării, cel puţin trei bănci comerciale au reinventat „Creditul doar cu buletinul”, iar altele se pregătesc să lanseze această formă simplificată de creditare.

„Până în 2008, «creditul doar cu buletinul», de fapt era doar o expresie. Clientul oricum trebuia să prezinte şi o adeverinţă de venit sau fluturaş de salar pe lângă cartea de identitate. Analiza în sine era simplificată, criteriile de acordare relaxate, astfel încât puţin contau înscrisurile din adeverinţe sau gradul de îndatorare. În special, aceste credite erau promovate de IFN-uri şi nu de bănci, pe costuri foarte ridicate”, susţine Ionuţ Verzea.
Versiunea nouă, lansată de primele bănci în luna aprilie, presupune ca solicitantul de credit să prezinte la bancă doar „buletinul”, fără a fi necesare alte documente de venit. „Băncile pot încheia acum convenţii cu ANAF, iar pe baza unui acord de consultare semnat de client, banca poate verifica veniturile impozabile pe care clientul le realizează, iar astfel nu sunt necesare prezentarea altor documente. Băncile consideră că informaţiile transmise de ANAF sunt cât se poate de certe”, explică consultantul.

Practic, acum, cine are nevoie de un credit de consum, se poate înfăţişa la una dintre băncile care au aderat la această nouă formă de creditare, prezintă cartea de identitate, completează cererea de credit, semnează acordul de interogare la ANAF şi dosarul intră direct în analiză. Băncile primesc informaţiile solicitate de la ANAF în aproximativ trei zile lucrătoare, iar dacă restul condiţiilor sunt îndeplinite, clientul poate avea banii în câteva zile, cu o birocraţie mult scăzută.

„De mai bine de şapte ani, băncile urmează acelaşi sistem de analiză. În loc să simplifice birocraţia, au complicat-o, ajungând să solicite clienţilor chiar şi patru documente diferite care să dovedească acelaşi fapt: unde lucrează? Şi ce venituri realizează? Era foarte frustrant pentru un client care dorea să împrumute 10.000 lei, pentru că i se cereau o grămadă de hârtii, şi pierdea o săptămână până când să le colecteze pe toate. Dacă lipsea o bifă pe adeverinţă, trebuia să o recompleteze, şi din nou se relua timpul de aşteptare. E mai mult decât binevenită această schimbare, iar astfel ne apropiem mai mult de sistemul de creditare din occident, unde formalităţile de obţinere a unui credit au evoluat mult faţă de sistemul românesc”, este de părere Ionuţ Verzea.

Cui se adresează?

Acest tip de credit se adresează persoanelor care realizează venituri impozabile, în special provenite din salarii, exceptând angajaţii MAI şi ai serviciilor speciale, ale căror sistem de impozitare şi raportare este diferit. Alţi beneficiari pot fi persoanele care realizează venituri constante lună de lună, persoanele care au angajatori în alte localităţi, iar acum nu mai au nevoie să aştepte adeverinţele de la sediul central.

Ideea este bună şi pentru persoanele care lucrează în instituţii mari, unde adeverinţele de venit se completează o dată pe lună, dar şi pentru persoanele care lucrează în instituţii care nu eliberează mai mult de două adeverinţe pe an, indiferent de solicitarea angajatului. „Creditul doar cu buletinul” este o soluţie şi pentru persoanele care doresc să îşi refinanţeze creditele, dar le este groază să strângă din nou multe documente pentru dosarul de credit.



5Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor