Cronica dramatică

3Comentarii
Cronica dramatică
ORADEA – Poate cea mai frumoasă poveste de dragoste a literaturii române, romanul „Maitreyi”, de Mircea Eliade, are, începând de săptămâna trecută, şi o variantă adaptată pentru scenă.

Meritul pentru această realizare aparţine regizoarei Chris Simion – care este şi responsabilă pentru mizanscena spectacolului – şi Victoriei Balint, cele care au creat această adaptare dramatică. Rezultatul acestui efort este unul de excepţie. Publicul orădean care a avut privilegiul să urmărească una dintre cele trei premiere programate la finele săptămânii trecute poate avea un singur motiv de insatisfacţie, şi acela subiectiv. Faptul că această reprezentaţie impecabilă se desfăşoară „în exil”, pe scena Casei de Cultură, interiorul teatrului fiind în pline lucrări de renovare. Ceea ce nu ştirbeşte însă cu nimic din meritele unui spectacol care, cu siguranţă, va rămâne în memoria colectivă a împătimiţilor de teatru alături de unele dintre cele mai importante realizări ale trupei orădene din ultimele decenii.

O experienţă ezoterică


Două ore de călătorie ideatică în India filtrată de spiritul admirativ al lui Eliade – nu cea superficială, occidentalizată cu forcepsul, din filmele de la Bollywood – India lui Tagore şi a înţelepciunii milenare, a filosofiei, a Vedelor şi Upanişadelor, a tradiţiilor şi normelor greu de cuprins de mintea europeanului, aceasta este experienţa pe care ne-o propune Chris Simion. Două ore pline de tandreţe şi încărcătură sentimentală pe parcursul cărora ciocnirea dintre civilizaţii este comprimată la nivel de indivizi. Tânărul Allan (Richard Balint) şi iubita sa, Maitreyi (Adela Lazăr), încearcă să găsească locurile comune ale acestor culturi, breşe prin care să evadeze din chingile prejudecăţilor născute de mentalităţile diametral opuse. Prestaţia fără cusur a distribuţiei, atenţia acordată detaliilor, coloana sonoră şi coregrafia – adevărate puncte forte ale spectacolului – nu lasă nicio portiţă pe care spectatorul să se extragă din atmosfera Orientului. Admirabilă este şi ideea de plasare a unui membru al distribuţiei în intriga piesei, rolul acestuia fiind similar notelor de subsol de pagină din lucrările literare, acela de a desluşi meandrele intime ale unei civilizaţii ezoterice.

Date tehnice


„Maitreyi”, adaptare de Chris Simion şi Vicky Balint după Mircea Eliade.
Teatrul de Stat Oradea, Trupa „Iosif Vulcan”
Regia: Chris Simion; Scenografia: Oana Cernea; Distribuţia: Adela Lazăr, Richard Balint, Petre Ghimbăşan, Elvira Platon Rîmbu, Şerban Borda, Sorin Ionescu, Ciprian Ciuciu, Lucia Rogoz, Mihaela Gherdan, Renata Rîmbu.

Maitreyi


Romanul Maitreyi, de Mircea Eliade, a fost scris în anul 1933 şi s-a bucurat de un succes fulminant încă de la apariţie. Cartea lui Eliade cuprinde elemente autobiografice de pe parcursul celor trei ani pe care autorul i-a petrecut în tinereţe în India şi face parte din ciclul indian al autorului, care mai cuprinde volumele: „Izabele si apele diavolului”, „India” şi „Secretul doctorului Hanigberger”.
Beneficiar al unei burse de studii oferită de un maharjah, Eliade ajunge în India, unde are o idilă cu fiica magistrului său, Dasgupta, profesor la Universitatea din Calcutta. Singurele nume ale personajelor cărţii care nu au fost schimbate faşă de cele din realitate sunt ale lui Maitreyi şi ale surorii ei Chabu. În replică, Maitreyi, ajunsă una dintre cele mai mari poete a Indiei din secolul trecut, a scris cartea „Dragostea nu moare”.



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor