Indiferent de cota stabilită și fără interdicții de vânătoare. Context în care ne-a acordat un interviu despre maniera în care poate fi gestionată și combătută pesta porcină.
–Jurnal Bihorean: Domnule senator, există în spațiul public o serie de scenarii despre ceea ce a generat pesta porcină în România. Aveți explicații despre ceea ce s-a întâmplat?
–Cseke Attila: Experții sunt de părere că pesta porcină africană a apărut acum câțiva ani în Gruzia și de atunci se răspândește către Europa parcurgând 200-400 de kilometri pe an. Specialiștii din domeniu au avertizat încă din 2015-2016, inclusiv guvernul tehnocrat, că ar trebui luate măsuri de prevenție. Din păcate, miniștri Agriculturii au ignorat aceste avertizări. La noi pesta porcină africană a venit din partea de nord a țării, dinspre Ucraina prin produse de carmangerie și, foarte probabil, prin mistreții afectați. Am purtat discuții în ultimele săptămâni cu numeroși experți din domeniu și s-au conturat foarte clar două aspecte: nu este vorba despre pesta porcină clasică care a apărut în județul nostru în urmă cu aproximativ un deceniu și care a fost eliminată în urma unor măsuri drastice, prin care au fost închise piețele de animale și a fost limitată mișcarea efectivului de animale, pe lângă faptul că aveam și vaccin împotriva acestui virus. În schimb, pentru contracararea pestei porcine africane nu există vaccin.
–J.b: Cum se răspândește acest virus?
– C.A: Este mai ușor să vă spun cum nu se răspândește. Nu este un virus aerosol, însemnând că se poate răspândi pe orice altă cale: prin contactul cu un animal afectat sau prin contactul cărnii cu un animal afectat.Este vorba despre un virus foarte rezistent, care poate supraviețui chiar și în carnea congelată timp de mai multe luni, iar cadavrele animalelor afectate și îngropate rămân un focar de infecție pentru o perioadă îndelungată.
J.B. -Acest virus e prezent pentru prima dată în Europa?
C.A.– După al doilea război mondial a apărut, în Portugalia. De acolo s-a răspândit virusul către Spania și Franța. Autoritățile au introdus atunci măsuri drastice, astfel că, după 30 de ani virusul a fost eliminat din aceste trei țări.
-J.b: E posibil să scăpăm de pestă în zeci de ani?
–C.A. Un lucru este cert: în zonele în care a apărut, acest virus nu a dispărut în două-trei zile. Este puțin probabil să dispară din țara noastră într-un timp foarte scurt, așadar trebuie să tratăm această problemă cu seriozitate și să protejăm fermierii.
–J.b: Cum pot fi protejate fermele?
– C.A: Respectând reguli foarte simple. Trebuie să ne asigurăm că efectivul de animale nu vine în contact, sub nici o formă, cu nici un alt animal care ar putea fi afectat. De exemplu: dacă cineva are o fermă de porci, dar și una de ovine, iar oile pășunează în locuri unde sunt mistreți afectați, ajungând acasă, aceste oi vin în contact direct cu efectivul de porcine sau în contact indirect prin găini sau prin fermier și se pot îmbolnăvi. În concluzie, fermele porcine gospodărești trebuie tratate ca microferme izolate… În Portugalia, Spania și Franța fermierii au cizme de cauciuc și haine pe care le folosesc doar pentru a pătrunde în fermele porcine, și nu le utilizează în alte locuri din gospodărie. Din acest punct de vedere fermierii din Transilvania au obiceiuri mai bune decât cei din sudul țării.
-J.b: Există diferențe de comportament între fermieri, pe zone?
-C.A:Toți experții din domeniu spun că fermierii din Transilvania au cu totul alte obiceiuri decât cei din regiunile extracarpatice. În Transilvania, porcii sunt în ținuți în cocină cu podea, curată și izolată de restul gospodăriei, în timp ce dincolo de Carpați porcii sunt liberi să pătrundă în diferitele părți ale fermei…Trebuie apoi să fim foarte atenți la furajul pe care îl primesc animalele. Gospodarul din Satu-Mare de exemplu, la ferma căruia a apărut pentru prima dată pesta porcină africană în acest județ, a cumpărat furaj foarte ieftin din Ucraina, care conținea salam din carne de porc.
– J.b: Mistreții au fost identificați ca fiind vinovați de răspândirea virusului. De ce nu există o reacție reală din partea vânătorilor care ar putea reduce efectivele?
–C.A: Mistreții reprezintă una dintre cele mai mari probleme. Avem mult mai mulți mistreți în regiune decât numărul care figurează în datele oficiale. Conform normelor europene, pe un kilometru pătrat pot trăi cel mult doi mistreți. Efectivul de mistreți la noi este de cel puțin patru, cinci ori mai mare, acesta nefiind raportat. Ministerul stabilește cotele conform datelor oficiale, iar vânătorii nu riscă să vâneze mai multe animale decât numărul stabilit prin cotă. Astfel, efectivul de animale sălbatice este în continuă creștere, lucru care prezintă un pericol din punctul de vedere al răspândirii pestei porcine africane, dar și pentru că animalele sălbatice fac ravagii în gospodăriile oamenilor. Aceste tipuri de daune nu sunt compensate de autorități, deoarece procedura de despăgubire este mult prea birocratică.
-J.b: Există soluții legale pentru a reduce efectivele?
–C.A: UDMR a anunțat deja, prin deputatul Szabó Ödön, la prima ședință plenară a Camerei Deputaților din noua sesiune parlamentară, că propunem amendarea în regim de urgență a legislației și a ordinului ministerial pentru a include mistreții în rândul animalelor sălbatice care pot fi vânate pe toată durata anului, indiferent de cota stabilită și fără interdicții de vânătoare. Preconizăm că astfel efectivul de animale sălbatice va fi diminuat, iar acest lucru va avea două beneficii: contracararea răspândirii pestei porcine africane prin intermediul mistreților și diminuarea daunelor produse de aceștia în gospodăriile oamenilor. Ca să fim cinstiți trebuie să spunem clar și că interesele oamenilor și cele ale asociațiilor vânătorești nu corespund de fiecare dată, iar poziția noastră în această dispută e clară: suntem de partea fermierilor.
– J.b: Spuneați că autoritățile centrale nu au gestionat situația așa cum trebuia..
–C.A: Rareori sunt atât de categoric, dar acum pot să spun cu convingere, că în ultimii trei ani, indiferent de ministru și de guvern, de stânga, de dreapta sau unul tehnocrat, ministerul de resort nu a pregătit fermierii pentru acest fenomen, deși experții din domeniu au avertizat din timp asupra pericolelor. Din acest punct de vedere îi consider responsabili. Au mai greșit și după ce pesta porcină africană a apărut în țară și au ales ca informarea cetățenilor să fie făcută exclusiv de autoritățile centrale. Și aici mă gândesc la faptul că, atunci când virusul a ajuns în județul Bihor, iar primarii din localitățile afectate au vrut să organizeze ședințe de informare pentru localnici sau să informeze presa locală, autoritățile centrale au interzis pur și simplu primarilor orice fel de contact cu presa, spunând că informarea cu privire la pesta porcină africană nu este sarcina lor. Edilul care ar fi putut cel mai bine să unească comunitatea locală împotriva acestui fenomen, omul de la care localnicii s-au așteptat să ofere cel mai repede soluții, a fost exclus din această procedură de informare. Primarii au fost implicați, obligați să se implice, abia când a venit vorba despre sacrificarea efectivului de porcine din gospodăriile oamenilor cu implicarea forțelor de ordine publică și a direcțiilor sanitar-veterinare, cu scopul de a diminua conflictele. Această abordare nu a fost corectă din partea autorităților centrale, deoarece astfel primarii nu au avut nici un cuvânt de spus în procesul de informare, nici o putere de decizie, doar sarcina ingrată de a încasa nemulțumirile justificate ale oamenilor.
UDMR a solicitat încă din luna august o procedură rapidă, astfel încât statul să se asigure că fermierul are încredere în instituțiile centrale în derularea procedurii de despăgubire, iar cel mai important instrument pentru dobândirea încrederii este ca procedura să fie cât mai simplă și să dureze cât mai puțin. Trebuie să recunosc că Prefectura Bihor și autoritățile județene s-au mișcat rapid și eficient și despăgubirile au ajuns pe conturile familiilor din județul nostru afectate de sacrificarea porcilor. De asemenea, Consiliul Județean Bihor, din proprie inițiativă, suportă cheltuielile adiacente efectuate, cum ar fi cele cu dezinfectarea gospodăriilor afectate.
-Vă mulțumesc!
Citiți principiile noastre de moderare aici!