A cincea înfrângere consecutivă

De Costel Demian
Reactualizat la:
5Comentarii
A cincea înfrângere consecutivă
Ultima victorie a orădenilor a fost în 22 noiembrie, în grupele Basketball Champions League, în deplasare la Kataja. 

Trei înfrângeri în campionat și două în Champions League. Acesta este bilanțul ultimelor cinci meciuri disputate de orădeni.

Fără Mandache, Nicoară și Barnette, CSM Oradea a fost învinsă sâmbătă seara, în reeditarea finalei din sezonul trecut, de BC Mureș Târgu Mureș. Soarta meciului a fost decisă în sfertul patru, mureșenii gestionând mai bine ultimele minute ale partidei. Chiar dacă orădenii au câștigat două sferturi și unul s-a încheiat la egalitate, scorul final a fost 66-71 pentru BC Mureș (17-16, 14-21, 19-18, 16-16).

De la orădeni s-a remarcat Bogdan Țibârnă. Pivotul orădean a înscris 16 puncte și a înregistrat un nou record stagional de puncte marcate. 
csm-oradea-bc-mures-31

Au aruncat cu plușuri

Înainte de startul partidei, suporterii orădeni au aruncat cu jucării de pluș pe parchetul Arenei Antonio Alexe. Jucăriile adunate vor fi donate copiilor Parohiei Voivozi de Șimian.

„Jucătorii sunt morți din punct de vedere fizic”

La finalul partidei de sâmbătă, antrenorul orădenilor a decis să dea cărțile pe față și să explice situația dificilă în care se află echipa.

„Felicit echipa din Tîrgu Mureș pentru victorie. Băieții noștri s-au străduit, dar atât se poate în acest moment. Eu nu pot să le reproșez absolut nimic. Și-au dorit foarte tare să câștige acest meci, dar din păcate în acest moment ne este foarte greu să obținem mai mult.

Evident că sunt deranjat de înfrângere, e normal să fiu așa. Nu pot să spun că sunt dezamăgit de ea, deoarece știu în ce punct ne aflăm. Plătim un preț, cel al calificării în Champions League. Eu știam că va fi foarte greu, dar parcă nu mă așteptam să fie chiar atât de greu.

În preziua meciului cu Mureș am avut o discuție liberă cu mai mulți oameni care au activat în baschet. Le-am explicat situația, după care reacția lor a fost de genul ‘dar noi nu știam lucrurile acestea, de ce nu le spui în public?’ Așa că m-am hotărât să le spun acum. Aș fi preferat să o fac după o victorie, deoarece, repet încă o dată, aceste lucruri nu trebuie să sune ca niște scuze sau alibiuri pentru noi.

Nu m-am gândit că deplasările vor fi atât de cumplite. Nu mi-a trecut prin cap că vom acumula atâta oboseala din deplasări și nu neapărat din meciuri. Iar deplasările nu se mai termină. Vin una după alta. Suntem tot timpul pe drum, avem nu știu câte nopți nedormite, căci majoritatea călătoriilor noastre încep sau se termină la ore la care în mod normal suntem în pat.

În plus, nu mai avem când să ne antrenăm. Este imposibil să lucrăm ceva la ședințele de antrenament. Nici nu mă gândesc că nu mă pot antrena normal din cauza accidentărilor, ci pur și simplu la faptul că nu pot să lucrez din cauza programului.

Referitor la accidentări, am anticipat că vom avea accidentări. Vedeți că toate echipele se confruntă cu aceste probleme, inclusiv în Euroligă. Am anticipat că vom avea 1-2 accidentați în același timp. Nu mi-a trecut prin cap că vom avea 3-4. Și nu există echipă care să poate gestiona pe termen lung absența a 3-4 oameni de bază.

Suntem singura echipă din eșalonul trei valoric, stabilit de FIBA, în Champions League. Știți cum e, te autodepășești. Lucru pe care noi l-am făcut de mai multe ori în această competiție. Doar că nu poți să de autodepășești la nesfărșit.

Suntem echipa cu cele mai multe meciuri din Europa în acest moment. Nu știu dacă știați chestia asta. Suntem echipa care a jucat 12 meciuri în cupele europene în zece săptămâni. Nici măcar echipele din Euroliga nu au jucat atâtea meciuri în aceeași perioadă. Este o chestiune cumplită. Am jucat în sistemul marți – joi în două rânduri, cu călătorii între meciuri. Credeți că această oboseală nu se acumulează în timp?

Noi suntem un experiment al baschetului românesc. În ce sens? Nicio altă echipă din România, niciodată, nu a jucat un număr atât de mare de meciuri cu un număr atât de redus de jucători străini, stabilit prin regulament. Alte echipe românești au avut câte 7-8-9 străini la dispoziție, permis de regulament.

Noi suntem obligați să jucăm cu cinci străini, când toți oponenții noștri au voie cu 6-7-8 străini. Singura excepție este echipa din Ucraina. Întâlnim echipe cu 6-7 străini, care provin dintr-un alt baschet. Vorbim despre echipe cu jucători autohtoni de un nivel superior. Lucru confirmat de statutul echipelor naționale ale acestor țări.

Sunt absolut convins de faptul că dacă regulamentul ne-ar fi permis să utilizăm mai mulți jucători străini, măcar în cupele europene, clubul ar fi făcut eforturi pentru a aduce 1-2 jucători străini în plus. Însă în prezent suntem legați de mâini și de picioare. Români liberi de contract nu sunt, iar mai mulți străini nu putem să folosim din cauza regulamentului existent. Sunt ferm convins că o regulă cu mai mulți străini pe foaie ne-ar fi ajutat enorm, pentru că puteam dispersa minutele mai mult sau puteam roti jucătorii străini în campionatul intern..

Eu vreau să subliniez faptul că sunt mulțumit de jucătorii autohtoni și nu numai din echipa noastră. Dar nu putem să omitem faptul că italienii sau israelienii au jucători în propriile echipe naționale, care evoluează cu regularitate la alt nivel. Aceasta este realitatea.

Echipele din Champions League, din grupa noastră, au câte patru meciuri mai puține disputate decât noi. Adică echipele care au mai mulți străini la dispoziție au mai puține meciuri disputate decât noi și ele se plâng de oboseală. Atunci noi ce am putea să mai zicem?

Aș mai adăuga faptul că noi nu am jucat nici măcar un meci în formulă completă. Ne-am reunit la începutul lunii august, iar acum suntem în 10 decembrie (n.r. sâmbătă – ziua meciului cu Mureș) și nu am avut echipa întreagă mai mult de două zile. În joc am avut echipa întreagă pentru primele zece minute ale meciului de la Le Mans. Atât.

În plus, jucăm cu echipe a căror bugete sunt incomparabil mai mari decât al nostru. În condițiile astea, noi avem încă șanse matematice de calificare în faza următoare. Nu știu dacă ne vom califica, dar după opt etape noi avem șanse matematice de calificare.

Aș vrea să remarc faptul că după victoria noastră cu Kataja, din Finlanda, mi s-a spus că acea echipă trebuie zdrobită, că este cel mai modest oponent pe care îl puteam întâlni în Europa. Țin să le transmit acelora că aceeași Kataja, cu același lot de jucători și cu același antrenor, a învins la 20 de puncte în Turcia, pe terenul campioanei din 2015 și o săptămână mai târziu a învins la 20 de puncte în Israel, pe terenul actualei campioane.

Noi nu avem ce să facem în prezent. Ne-a dispărut Barnette. Pe care nu avem cum să-l înlocuim. A fost cel mai bun jucător al campionatului trecut, ca să înțelegem cât de mare e pierderea. Îl vom avea cel mai devreme peste o lună și jumătate de acum înainte.

Noi l-am adus pe Lucic, care însă nu e la capacitate fizică adecvată. Ca să nu mai vorbesc că el este un profil complet diferit de Barnette.

Mandache nu cred că va mai juca în luna decembrie. E posibil să o facă la meciul cu Sibiu, dar nu e sigur că se va întâmpla acest lucru. Știu și văd cât își dorește să revină, dar asta nu îl poate aduce mai repede pe teren.

Pe Nicoară este exclus să-l vedem în teren la meciul de miercuri (n.r. 14.12 cu Maccabi Rishon). Acest jucător a fost un transfer deosebit de important pentru echipa noastră. Din păcate el nu a participat în calificările Champions League, dar nici de câteva săptămâni bune nu am putut să contăm pe el. Noi, fără acest jucător autohton, am dus acest sezon, până la ora actuală. Nu știu dacă pot să mă fac înțeles cu privire la cât de mare e lipsa unui astfel de jucător într-o echipă: avem voie cu 5 străini, iar unul dintre cei mai importanți autohtoni ne-a lipsit la toate meciurile decisive sau importante.

Eu cred că e cel mai greu moment pentru echipa noastră de când mă aflu la Oradea. Nu avem cum să-i odihnim pe jucători. Nu avem cum să ieșim din acest șir parcă interminabil de deplasări și meciuri ca să le pot oferi niște momente de odihnă jucătorilor.

Tot ce putem să facem este să mergem înainte și să facem tot ce depinde de noi pentru a-i ajuta pe băieți să se refacă, să se odihnească. Pe ei îi avem, ei sunt ai noștri și trebuie să avem grijă de ei. Din păcate noi suntem un experiment și mi-aș dori că oamenii să vadă și să înțeleagă acest lucru. Este o situație dificil de gestionat.

Realitatea este că de la începutul sezonului și până acum doar trei jucători nu ni s-au accidentat deloc. În rest tot lotul a avut probleme medicale.

Întreb și eu: ați fi vrut să nu ne calificăm? Cum să facem una ca asta? Cum să nu vrem să facem performanță? Acesta este idealul oricărui om care activează în sport. Să joace cu cei mai buni și să găsească soluții de a-i învinge. Acesta e sportul de performanță.

Aș vrea să rămânem pozitivi, să gândim pozitiv. Până la urmă avem în față toate obiectivele. Campionatul este deschis și putem să facem o figură frumoasă în cupă. Aventura europeană continuă și încă avem șanse, dincolo de faptul că ne-am depășit deja cu mult condiția. Nu trebuie să dramatizăm. Singura problemă reală pe care o avem e legată de lotul de jucători. E drept, aceasta e cea mai importantă, dar eu trag nădejde că ne vom reveni. Cu condiția să nu continuăm cu noi accidentări.

Închei prin a insista încă o dată că aceste explicații le-am oferit pentru a ajuta pe toată lumea să înțeleagă mai bine situația prin care trecem. Explicațiile acestea nu sunt scuze, sunt pur și simplu realități”.



5Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor