Cu neoane printre stalactite

3Comentarii
Cu neoane printre stalactite
Peste 4 miliarde de lei vechi au costat reelectrificarea Peşterii de la Vadu Crişului, schimbarea podeţelor, instalarea de balustrade din inox şi curăţarea minuţioasă a formaţiunilor de calcar înnegrite de fumul lămpilor de carbid.

Investiţia făcută de Muzeul Ţării Crişurilor şi Consiliul Judeţean Bihor a meritat, cunoscuta peşteră putând intra de acum în circuitul turistic european al peşterilor vizitabile. La intrare, turiştii se vor putea informa graţie panourilor trilingve, vor primi căşti şi veste de protecţie şi vor beneficia de un ghid specializat. Preţul biletului este de 5 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru elevi, studenţi, militari şi pensionari.

Sâmbătă, la inaugurare, oficialităţile au admirat alături de speologi formaţiuni carstice precum „Albă ca Zăpada”, „Zmeul” sau „Adam şi Eva”, puse în valoare de reflectoare ecologice.

Ani de muncă

Timp de doi ani, muzeografii au supravegheat lucrările pentru a se evita cât mai mult deteriorarea mediului cavernicol. Noile reflectoare degajă de zece ori mai puţină căldură decât cele vechi şi nu mai afectează nici umiditatea. Şi, cel mai important, scot din circuit lămpile de carbid care au înnegrit pereţii decenii la rândul după descoperirea, în 1903, a peşterii din care izvorăşte pârâul ce se varsă prin cascadă în Crişul Repede.

„Ne-am împlinit în mare parte visul şi urmează să promovăm cât mai bine întreaga rezervaţie din Defileul Crişului Repede”, apreciază Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor. Geologul Radu Huza, responsabil pentru managementul ariilor protejate din custodia Muzeului orădean, atenţionează însă că mai este de lucru la refacerea căilor de acces în peştera lungă de 1,5 km, aşteptându-se sprijin şi din partea ONG-urilor interesate.

Reamintim că Defileul Crişului Repede este arie protejată datorită importanţei botanice şi faunistice. Peste 1.500 de specii de flori cu „aromă” mediteraneană sau alpină cresc în această zonă preferată şi de câteva specii de păsări rare.

La diversitatea florei şi a faunei se adaugă importanţa paleontologică, biologică şi arheologică a defileului caracterizat de „Calcarele de Vad”, o formă specifică de stratificare a calcarelor din „Autohtonul de Bihor”.

Prin erodarea calcarului de râuri şi pâraie s-au format cam o sută de peşteri şi grote în zona defileului, cele mai cunoscute în ţară şi străinătate fiind peşterile Vadu Crişului, Vântului şi Unguru Mare, ultimele două din Şuncuiuş.

Cristian Horgoş



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor