Cum ne alegem pentru Europa?

ORADEA – Nu ştim încă cu exactitate când vom fi chemaţi la urne să-i alegem pe cei 35 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European (PE). Ştim însă că acest scrutin va trebui organizat anul acesta.

Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru PE a fost deja promulgată de către preşedintele Traian Băsescu săptămâna trecută. Actul normativ stipulează că data alegerilor, denumită în textul legii „ziua de referinţă”, va fi stabilită prin Hotărâre de Guvern, cu cel puţin 90 de zile înainte. Aşadar, pentru ca prima dată luată în considerare – 13 mai – să fie încă viabilă, până la jumătatea lunii viitoare Executivul ar trebui să emită o hotărâre în acest sens.

Am contactat-o pe Alice Lupeş, şefa Serviciului Juridic al Prefecturii Bihor, pentru a ne împărtăşi impresiile sale cu privire la Legea pentru PE. „N-am apucat să aprofundez prea mult legea. Însă, la o primă vedere, în ceea ce priveşte aspectele organizatorice ce ţin de Prefectură, procedurile sunt cam aceleaşi ca şi cele pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. În rest, nu am găsit nimic mai ieşit din comun. Acum aşteptăm să se stabilească data alegerilor”, ne-a spus Alice Lupeş, care şi-a exprimat apoi reticenţa cu privire la organizarea scrutinului euro-parlamentar în luna mai. „Părerea mea este că o vor lungi până spre sfârşitul anului, dacă nu au hotărât încă data”, crede jurista-şefă de la Prefectură.

Nu numai românii
Principala noutate cu care vine legea pentru alegerile euro-parlamentare îi vizează pe alegători şi pe eligibili: la alegerile pentru PE vor putea vota şi cetăţeni ai celorlalte state membre UE. De asemenea, vor putea candida şi cetăţeni din alte state ale Uniunii. Aceştia sunt înscrişi, la cerere, de către primarul unităţii administrativ-teritoriale în care au reşedinţa sau domiciliul, într-o listă electorală specială. De altfel, legea instituie noi terminologii: alegătorul român devine „alegător resortisant”, iar cei cu alte cetăţenii sunt „alegători comunitari”, respectiv „persoane eligibile comunitar”. Iată principalele condiţii pentru aceştia din urmă ca să-şi poată exprima votul sau să poată candida în România: să aibă drept de vot/de a fi ales în ţara de origine şi să nu fi votat la ultimul scrutin euro-parlamentar, din 2004.
Dreptul de vot pentru alegerile euro-parlamentare se obţine la 18 ani, iar cel de a fi votat la 23 de ani.

Pe liste naţionale
Ca şi în cazul alegerilor locale şi generale, şi pentru a ne alege euro-parlamentarii vom vota pe liste naţionale. Fiecare partid, organizaţie aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală care participă la alegerile pentru PE va putea depune o singură listă de candidaţi la nivel naţional, însoţită de o listă de susţinere cu semnăturile a cel puţin 200.000 de alegători. Un candidat independent va putea participa la alegeri dacă e susţinut de cel puţin 100.000 de alegători. Nu se vor putea depune liste de candidaţi independenţi. Pragul electoral a fost fixat la 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

Aleşi până în 2009
Deşi legea prevede că mandatul euro-parlamentarilor este de 5 ani, cei aleşi în acest an vor avea un mandat mai scurt, până în 2009, când vor avea loc iarăşi alegeri euro-parlamentare în toată Uniunea Europeană. De asemenea, cei care vor fi aleşi parlamentari europeni vor deveni incompatibili cu calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României şi cu calitatea de membru al Guvernului.

Calin Corpas



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase