De la Casa Hoţopan la Quim Rueda de Coleşti

De Veronica Bursaşiu
Reactualizat la:
2Comentarii
De la Casa Hoţopan la Quim Rueda de Coleşti
Tradiţional şi modern. Încearcă să combine trecutul cu viitorul.

Aşa cum marii pictori se joacă în lucrările lor cu culorile şi cu curentele, aşa fac şi tinerii fermieri din Coleşti cu ceea ce pun în borcane. Fructe şi legume bio, cultivate chiar în grădina lor. Dar şi carne şi lactate asemenea. Salsa de gogonele, brânzeturi maturate cu chimen, ardei iute, în unsoare, şuncă de ciută marinată, piept de raţă marinat, tocana fânului, tocana de viţel de bivoliţă, sos curry, cartofi crusty şi sote de mangold şi curmale.

hotopan4

Sunt doar câteva dintre bucuriile culinare oferite de patru tineri care au spus adio vieţii aglomerate la oraş pentru a încerca să prindă rădăcini trainice la ţara. George şi Larisa Hoţopan s-au mutat la Coleşti după ce şi-au cumpărat o casă veche de o jumătate de secol, descoperită în timpul plimbărilor prin zonă. Tânărul spune că la Coleşti clepsidra timpului curge cu altă viteză, timpul parcă încetineşte, în contrast cu ritmul trepidant al oraşului.

„Ieri am fost la Coleşti, în Munţii Codru Moma. Un sat parcă rămas în timp printre văile calcaroase ale Platoului Vaşcău. Acolo, mai multi tineri încearcă să îşi construiască o afacere în ecoturism, promovând produse şi tradiţii locale. Tot acolo, am cunoscut-o pe nana Maria care are acasă un adevărat muzeu al satului. Fascinant a fost faptul că nana Maria ne-a povestit cu lacrimi în ochi despre tinereţea ei, despre muncile câmpului, despre familie, resurse locale, mâncăruri…

colesti2

 

Nana Maria e naturală, nu a învăţat-o nimeni cum să «dea bine la turişti». Sunt foarte încântat că mai există astfel de locuri în judeţul Bihor şi vă recomand cu căldura să ajungeţi acolo. Vizita noastră la nana Maria s-a încheiat mai repede decât ar fi vrut oricare dintre noi dar i-am promis că vom reveni.«Pruncii mei, nu lăsaţi astea (datinile şi tradiţia) să moară că a fi mare păcat să nu mai ştie nime ce o fost aci», ner-a îndemnat Nana Maria”, mărturisea Andrei Acs de la Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă.

hotopan2

Turism rural

„În acest proiect de ecoturism suntem implicate două familii momentan: familia Hoţopan şi familia Rueda. Împreună încercăm să facem cam tot ce se poate găsi într-o cămară bine aprovizionată, atât cu produsele clasice tradiţionale cât şi sortimente speciale, diferite. Şi cu produsele lactate încercăm să facem de la tradiţionalul caş şi lapte prins, până la brânzeturi maturate, cu mucegai şi altele, dar şi diverse mezeluri.

Recent ne-am îndreptat şi spre partea de turism rural. Oferim casele noastre turiştilor care vor să descopere şi să redescopere viaţa la ţară. Noi le propunem şi diverse activităţi şi bineînţeles îi delectăm cu mâncăruri din produse locale. În sat, ei pot alege să se cazeze şi la câţiva oameni ai locului, care împărtăşesc viziunea noastră.

colesti5

Frumuseţea locului este încă necunoscută multor oameni, zona Platoului Carstic Vaşcău fiind împânzită cu doline, avene, peşteri, obiective turistice: Izbucul de la Mănăstirea Izbuc, Peştera Câmpenească, Izbucul Boiului, Taul din Coleşti, Biserica din Coleşti-monument istoric. Casele sunt amenajate diferit, dar tindem să devină toate amenajate în stil tradiţional, si de asemenea vrem să recondiţionăm case vechi din lemn, pentru o experienţă şi mai autentică. O camera a casei Hoţopan este deja amenajată în acest stil, decorată cu obiecte care au aparţinut şi au fost făcute de bunicii noştri.

Am început demersurile şi pentru o asociaţie, Asociaţia pentru Dezvoltarea Comunitară Codru Moma, de aceea în momentul de faţa nu colaboram cu Asociaţia fermierilor din Depresiunea Beiuşului. În cadrul Asociaţiei ne dorim să promovăm o dezvoltare comunitara sănătoasă pentru locuitorii satului şi nu numai. Vrem să încurajăm locuitorii să producă şi să comercializeze produse la un preţ corect iar împreună cu administraţia publică am vrea să dezvoltăm mai multe proiecte în parteneriat public privat printre care redeschiderea grădinitei din Coleşti.

colesti4

Pe domnul Rueda l-am cunoscut ca urmare a faptului că eram mânaţi de curiozitate pentru produsele lui. El s-a stabilit în România, împreună cu soţia lui româncă, în urmă cu 5 ani. A crescut capre pe care anul trecut le-a vândut şi a cumpărat vaci.Acum produce lactate doar din lapte de vacă, diferite sortimente de sosuri ,dulceţuri, mezeluri. Cam de un an de zile colaborăm”, explică George Hoţopan.

„Motivul, motivul care m-a adus în România este același care îl face pe orice migrant să-şi părăsească țara lui, acela că vrea să aibă o viaţă mai bună”, spune Joaquin Rueda Pilar. De ce la Coleşti? „Fiindcă nu am mai văzut sat așa frumos în România. Şi nici nu mai caut, mă îndoiesc să existe. Ce facem aici? Ne luptăm să facem din locul în care am hotărât să punem rădăcinile unul mai bun pe zi ce trece”, ne-a spus „spaniolul din Coleşti”, Quim Rueda Pilar.

colesti3

Spaniolul nu înţelege de ce românii nu apreciayă bogăţiile României.„ Întrebarea nu e de ce am venit eu aici. Întrebarea este de ce pleacă românii având o ţară ca asta?”, se întreabă spaniolul.
Cum s-a întâlnit cu familia Hoţopan. „Am avut un magazin de produse naturale, a venit la mine să cumpere produse,după aceia am păstrat legătura care s-a transformat în prietenie. Ne-am dat seama că împreună puteam face lucruri mari”, mărturiseşte Quim Rueda Pilar.



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor