Trecuţi prin ateliere meşteşugăreşti, cumpărători la tarabe ori spectatori la luptele cu cavaleri, orădenii au avut parte în serile festivalului de muzică medievală şi tradiţională. În sunete de cimpoi, block flute şi ritm de tobe, au captat atenţia în Curtea Palatului Princiar membrii formaţiei Huniadi Cantores. Înfiinţat în decembrie 2006 de către Mircea Goian, grupul a inclus în repertoriul său lucrări scrise pentru regi şi prinţi, dar şi pentru oamenii săraci din perioada anilor 1500 de la Castelul Huniazilor. Frumoasele lor costume sunt create de artistul plastic Constantin Zgâmbău. Pe scena din Curtea Cetăţii a urcat formaţia Lupus Dracus, din Arad, cu o muzică medievală şi balcanică, pigmentată cu teme şi accente din muzica tradiţională şi rock.
După ceoncertul celor de la Cobzality, primul concert de ora 21, cel de vineri, a fost o lecţie de 55 de ani de rock, o dovadă vie că formaţia Phoenix renaşte şi întinereşte sub ochii lui Nicu Covaci. Alături de ei, instrumentişit tineri, veritabili au demonstrat că istoria formaţiei merge cu nerv mai departe, lucru demonstrat la piesa „Negru vodă” când şi-au arătat măiestria prin solouri chitaristul Cristi Gram, basistul orădean strămutat Valdy Săteanu şi tobarul de numai 16 ani, Flavius Hosu. Costin Adam întregeşte cu vocea sa puternică spiritul Phoenix. Invitaţii de marcă au fost Dan Andrei Aldea (Sfinx) şi Călin Pop (Celelalte Cuvinte). Primul ne-a deturnat întâi spre blues, cu celebra piesă a lui Jimmy Hendrix, „Red House” sau preferata sa, „Need Your Love So Bad” de la Fleetwood Mac . Ne-a întors apoi la istoria Phoenix cu „Nunta”. Călin Pop a urcat cu emoţie, renunţând la chitară în favoarea fluierului, pentru a cânta „Mugur de fluier”, şi mai apoi „Strunga”. Orădenii au cântat în cor, de la cei de vârsta lui Nicu Covaci la cei aflaţi încă pe băncile şcolii piese ca „Baba novac”, „Vremuri” sau „În umbra marelui urs”, dovadă cu Phoenix este iubită de generaţii.
Sâmbătă seara, concertul Ada Milea și Alex Bălănescu din cadrul Backyard Acoustic Season s-a mutat din parcul Cetăţii pe scena amfiteatrului de vară. Povestea frumoasă cu vioară, chitară şi canibali s-a terminat când foile au fost aruncate de vânt de pe pupitru şi stropii de ploaie au speriat auditoriul.
La ore 21 a fost rândul fanilor lui Tudor Chirilă să se adune lângă scenă din curtea Cetăţii. Vama a electrizat tineretul care striga fiecare vers, în limba română sau în limba engleză, de la „Vara asta”, „!8 ani” la „Memories now” sau „Ghosts at war”. Deliciul concertului l-au făcut Tudor Chirlă alături de chitariştii Eugen Caminschi şi Dan Opriş, într-o demonstraţie de virtuozitate încrucişată. Surpriza a venit pentru Alex, un orădean de 18 ani, care a trimis un mesaj celor de la Vama în speranţa că se va întâmpla o minune şi va putea urca pe scenă să cânte piesa „Epilog” ca dedicaţie pentru prietena lui, mare fan Vama şi a cărei zi de naştere urma să fie în 22 iulie. Minunea s-a împlinit şi Tudor Chirilă l-a invitat pe scenă.
Duminică seara, Cimpoierii din Transilvania au adus cu ei, în Curtea Palatului Princiar un concert stradal de muzică medievală, iar cea care a încheiat concertele de ora 21 a fost formaţia Subcarpaţi, un proiect ce combină elemente din muzica electronică și hip-hop cu influențe din folclorul românesc.
Lupte medievale
Luptători din România Ungaria și Bulgaria, şi-au aşezat corturile în curtea interioară a Cetăţii instalând adevărate tabere militare medievale.
Ei nu s-au limitat doar la atât: luptătorii s-au aliniat mai întâi în formație în şanţul cetăţii, au făcut planul de bătaie,iar cei care au deschis atacul au fost călăreţii, urmaţi de pedestraşii care s-au „lovit ” cu săbii, topoare şi suliţe.
Dresaj cu păsări de pradă
Şoimăritul era un sport popular în rândul nobilimii medievale. În nici o curte boierească, în aceea perioadă nu lipsea un şoimar, omul care dresa răpitoarele să aducă prada stăpânilor.
Demonstraţii de dresaj cu păsări de pradă au avut loc în Cetate în cadrul Festivalului Medieval. Şoimăritul, vânătoarea cu păsări de pradă anume dresate, a apărut în Mongolia vestică, în urmă cu vreo 6.000 de ani. În Europa a fost adus de huni şi alani în anul 400 î.H. În Asia, soimăritul e recunoscut ca sport, dar în România şoimarii pot face doar demonstraţii. În cadrul demonstraţiilor pot şi văzuţi ulii din specia porumbar şi specii de şoimi hibrizi între şoimul polar şi cel călător.
Citiți principiile noastre de moderare aici!