Sala Paladium a Hotelului Forum Continental a găzduit conferinţa „A fi sau a nu fi o comunitate de învăţare”. Alături de Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, parteneri în proiect sunt: Consorţiul Institutelor Profesionale din Italia, Directoratul Educaţional Regional din Învăţământul Primar şi Mediu al Egeei de Nord -Grecia, Universitatea din Tesalia- Grecia, PA Grup, Departamentul de Administraţia Afacerilor şi management, Universitatea Brecia, ROC Midden, Olnada şi Institutul de Educaţie Internaţională al Universităţii din Stockholm. Conferinţa a avut loc în cadrul proiectului internaţional School governance to bild a learning community. Invitate la conferinţă au fost subprefectul Adelina Coste şi viceprimarul Florica Cherecheş. Adelina Coste a avut o intervenţie care ar putea fi considerată curajoasă, dar ancorată în realitate şi confirmată, surprinzător, şi de directorii de şcoli. În calitate de fost cadru didactic, subprefectul şi-a asumat afirmaţia că „şcoala este unul dintre cele mai conservatoare sectoare, ostil la schimbare, la reformă”. Adelina Coste a găsit şi o explicaţie de ce se întâmplă aşa: fiindcă profesorul nu poate renunţa la statutul de autoritate, de stăpân al adevărului. Ori, o comunitate de învăţare presupune tocmai renunţarea la acest statut. „De aceea consider că o comunitate de învăţare trebuie să înceapă prin a fi o comunitate de dezvăţare a unor astfel de practici”, a spus subprefectul. Adelina Coste a precizat însă că este mândră de statutul de cadrul didactic şi că în învăţământ sunt „open mind”- minţi deschise la nou. Viceprimarul Florica Cherecheş a ţinut să felicite conducerea Colegiului Tehnic Mihai Viteazul pentru că accesează finaţări pentru o mulţime de proiecte, dar şi pe participanţi fiindcă demonstrează că au dorinţă de învăţare continuă şi de inovare. Totodată, viceprimarul a ţinut să le reamintească dascălilor că sunt modele de urmat, de la maniera în care îşi parchează maşină, în care vorbesc sau nu la telefon în timpul cursurilor şi până la importanţa pe care o dau faptului dacă întârzâie sau nu la ore. „O comunitate de învăţare este un grup de oameni care împărtăşesc aceleaşi emoţii, valori sau convingeri şi sunt implicaţi activ în procesul de învăţare colectivă, învăţând unii de la alţii, prin crearea de deprinderi. Ce aduce nou acest proiect? Ne ajută să transformăm o şcoală «tradiţională» într-o «comunitate de învăţare», dar şi să deprindem anumite aptitudini pedagogice cum ar fi promovarea succesului tuturor elevilor, promovarea inovaţiei în metodologie şi reactualizarea curriculumului şcolar”, a spus profesorul Delia Mela, coordonator al proiectului.
Din perspectiva adulţilor
A urmat apoi o discuţie moderată de lector doctor Adela Bradea, pe tema „Comunitatea de învăţare văzută din perspectiva metodelor andragogice”, urmată de un workshop. Moderatorul i-a pus la lucru pe directorii de şcoli şi „i-a scos la tablă”, provocându-i să spună dacă din perspectiva lor şi cadrele didactice pot să funcţioneze în cadrul unei comunităţi de învăţare, să identifice ce este în favoarea şi ce este în defavoarea acestui model. Diseminarea participării cadrelor didactice la proiect ar putea fi un argument în favoarea comunităţilor de învăţare. Unul dintre argumentele unui director, în sprijinul acestei afirmaţii este experienţa trăită în şcoala pe care o conduce: o profesoară a prezentat succesul obţinut într-un proiect, după care mai mulţi profesori s-au implicat în realizarea de proiecte. Dorinţa de perfecţionare, încurajarea activităţilor extraşcolare, calorizarea tuturor membrilor comunităţii, empatia şi încrederea între membrii grupului şi existenţa unor resurse umane de calitate sunt tot atâtea argumente pentru transformarea şcolii tradiţionale într-o comunitate de învăţare. Lipsa unor spaţii non formale în care să aibă loc întâlnirile între membrii comunităţii, orgoliile personale, lipsa resurselor financiare şi existenţa celui de-al doilea job, neîncrederea în succesul parcursului şi, nu în ultimul rând, conservatorismul şi rezistenţa la schimbare, dar şi lipsa de vocaţie a unor cadre didactice, au fost identificate ca bariere în calea comunităţilor de învăţare. În încheierea conferinţei au vorbit profesorul Szuiogan Nadia despre „Importanţa majoră a planificării strategice în cadrul unei comunităţi de învăţare” şi lector doctor Alexandru Constângioară despre „Orientarea strategică- planificarea strategică”. Directorul Colegiului Tehnic Mihai Viteazul, Ruben Filimon, aşteaptă din partea omologilor săi prezenţi la conferinţă, feedback.
Veronica Bursasiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!