Debut editorial al Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor

De Camelia Busu
Debut editorial al Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor
Cea de a XX-a ediţie s-a deschis cu două apariţii editoriale la Editura Muzeului Ţării Crişurilor.

La noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor a început de miercuri cea de a XX-a ediţie a Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, un eveniment care a devenit fundamental pentru Oradea culturală. Dincolo de ce înseamnă depozite sau activitate specifică, muzeul se oferă publicului prin oferta expoziţională şi prin evenimente deosebite, intenţia fiind de a avea muzeu viu.

Gazda evenimentului, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a precizat că sunt într-o perioadă în care o bună parte din obiecte sunt încă în sediul vechi, procesul de transport, împachetare şi transferare a patrimoniului în noul sediu fiind de durată, acum fiind în pregătire secţia de artă. Se speră ca într-o lună tot patrimoniul să fie mutat. Cât de curând se doreşte să revină în program şi concertele şi spectacolele de teatru. În acest scop, în curtea muzeului se va face şi un amfiteatru în aer liber. „La modul în care am gândit muzeul, şi mă refer la tot colectivul, este un muzeu care va fi de atracţie şi va rezista în timp pentru că, pe lângă oferta expoziţioanlă, vom avea şi tehnologie foarte multă, inclusiv holograme. Este un muzeu interactiv”, spune Aurel Chiriac.

Cel care coordonează partea financiară legată de muzeu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Mang, a fost prezent la festivitatea de deschidere a Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, a recomandat, printre altele, spre vizitare expoziţia temporară ce s-a deschis în urmă cu o lună, „Invenţiile unui geniu. «Maşinile» lui Leonardo da Vinci”, dar şi expoziţia permanentă Vivariu.

Preasfinţia Sa Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradiei, a remarcat încăpăţânarea cu care echipa muzeului şi-a continuat misiunea, în ciuda condiţiilor vitrege, şi a lăudat felul în care arată noul sediu.

Tipărituri chirilice

Deschiderii oficiale a Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor i-au precedat două lansări de cataloage de colecţie. Cataloagele s-au realizat în ideea ca publicul vizitator să se poată informa asupra a ceea ce poate vizita în cadrul muzeului, pe domenii, iar pe de altă parte, este vorba de o contribuţie ştiinţifică pentru că, pe lângă un text introductiv, un catalog conţine fişe de piese care oferă detalii precise asupra conţinutului, dimensiunilor, semnăturilor şi a tehnicii. Primul dintre cataloagele lansate ieri s-a referit la „Tipărituri chirilice în colecţia de carte veche a Muzeului Ţării Crişurilor (1643-1859)”, sub semnătura istoricilor Blaga Mihoc şi Florina Ciure, editat în acest an la Editura Muzeului Ţării Crişurilor.

Ioan Moldovan, directorul Revistei Familia, a precizat că avem în faţă rodul unei munci al cărei folos se va vedea de acum înainte multă vreme. Un catalog cât un album este o modalitate de a perpetua averile, realităţile mai puţin cunoscute ale unui muzeu cum este Muzeul Ţării Crişurilor. Prezentarea unei tipărituri apare ca şi carte religioasă, de învăţătură, de educaţiune, conform unei grile, cu număr de pagini, dimensiuni, ilustraţii, înscrisuri şi stare.

Cunoscutul istoric, prof. univ. dr. Blaga Mihoc, a explicat că avem pomelnice, avem cronicile scrise într-o limbă foarte frumoasă şi o mulţime de însemnări importante de pe cărţile vechi bisericeşti. „Iorga remarca la vremea sa că nicio listă de cărţi, nicio listă cu însemnări nu pot fi indiferente istoricului, pentru că din aceste însemnări se pot trage concluzii deosebite asupra moralei, asupra vieţii economice, asupra psihologiei celor care au făcut aceste însemnări, prin urmare şi asupra comunităţilor din care ei proveneau”, spune Blaga Mihoc, care precizează că în catalogul pe care l-a realizat împreună cu Florina Ciure probabil s-au strecurat şi greşeli, pentru că a fost o muncă migăloasă şi destul de grea. Scrisul este foarte greu de descifrat, mai ales atunci când este cu litere de mână, aşa încât se adresează celor care vor citi cartea să treacă peste orice greşeli cu uşurinţă.

Important de precizat că aceste cărţi erau pe vremuri foarte scumpe, pentru că se lucra greu, nu exista linotip, fiecare literă fiind culeasă şi aşezată pe o anumită placă, fiind imprimate mai întâi în culoarea neagră şi apoi se relua procedura pentru literele colorate. Istoricul Blaga Mihoc spune că aceste cărţi i-au fost dragi din vremea tinereţii, ocupându-se de studiul lor de cinci decenii.
Florina Ciure, şefa Secţiei de istorie a muzeului, cu doctorat la Veneţia, a povestit că a pornit la drum dorind să realizeze un catalog de carte veche al Muzeului Ţării Crişurilor, care înseamnă peste 1.000 de volume. Datorită volumului mare de informaţii, a decis să le împartă pe categorii, şi aşa s-a început cu tipăriturile chirilice.

Cel de-al doilea catalog lansat miercuri a fost „Din istoria discului de gramofon și patefon”, scris de Ronald Hocchauser. Conf. univ. dr. Florin Ardelean, punând în contextul vremurilor când era la modă gramofonul sau patefonul, a punctat faptul că avem un bagaj de plăceri şi de instincte copios. „Tehnologiile plăcerilor trec automat prin aceste descoperiri, care readuc în actualitate cele două urechi ale noastre. Dacă până atunci cititul constituia epicentrul lumii culturale, urechile sunt reevaluate şi, ca urmare, apare după presa scrisă radioul. Mutaţia este foarte importantă”, spune Florin Ardelean. În catalog este vorba despre 176 de plăci de ebonită care se găsesc în proprietatea Muzeului Ţării Crişurilor, muzeul având în custodie şi două patefoane la care pot fi ascultate discurile, şi o trecere în revistă a caselor de discuri care au scos aceste plăci.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !