Decada reindustrializării Oradiei

De Cristina Ghilea
20Comentarii
Parcul Industrial a luat fiinţă în urmă cu zece ani
Parcul Industrial a luat fiinţă în urmă cu zece ani - © FOTO: ADLO
La zece ani de la startul demersului de reindustrializare a Oradiei, ADLO a ajuns să se implice și în crearea premizelor necesare investițiilor mari.

În urmă cu zece ani se înființa primul parc industrial, cel de pe Calea Borșului, cu numele Eurobusiness. Era, de fapt, un fel de gară în care să oprească și la Oradea trenurile dezvoltării economice, care până atunci trecuseră în mare viteză pe lângă urbea de pe Criș, mergând spre Cluj, Timișoara sau Arad. În 2008, Oradea pornea cursa reindustrializării cu un handicap evident față de orașele din regiunea de Vest, dar cu ambiție, determinare și profesionalism. Primarul Ilie Bolojan a încredințat Deliei Ungur mandatul de a dezvolta și administra parcurile industriale.

Azi, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) deține trei titluri de parc industrial pentru cele trei amplasamente situate pe Calea Borșului (130,02 ha) – Parcul Industrial Oradea I, pe strada Ogorului (83,5 ha) – Parcul Industrial Oradea II, respectiv pe strada Uzinelor- Parcul Industrial Oradea III (15 ha). Prin Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Primăria a atras un total de 12 milioane euro din fonduri europene nerambursabile, din care s-au realizat investiții totale în infrastructura parcurilor industriale în sumă de 17 milioane euro.

Ca rezultat, totalul investițiilor atrase în parcurile industriale până în prezent este de 345 milioane de euro, acestea urmând a genera un număr de 7.500 de locuri de muncă până în anul 2020. O fractură între stafful Primăriei și managerul Ungur a condus la disponibilizarea acesteia din urmă. Prin concurs, funcția a revenit, anul trecut, Alinei Silaghi.

Relansare

Atragerea de investitori mari a cunoscut, totuși o stagnnare în ultimii cinci ani. Gheața a fost spartă la începutul lui septembrie, când noul manager a anunțat semnarea contractului de instalare în Parcul Industrial 1 a firmei Sogefi Suspensions Eastern Europe SRL, titulara unei investiții de 50 mil. euro, pe o suprafață de teren de 94.332 mp.

11Alina Silaghi_12k Alina Silaghi FOTO: ADLO ©

Alina Silaghi apreciază că, cu toate eforturile pe care le face Oradea pentru asigurarea de condiții excelente în parcurile industriale, ajutorul de stat cântărește cel mai greu în luarea unei decizii de a investi sume importante. Ca atare, motivul pentru care nu s-a mișcat mare lucru în parcurile industriale din Oradea în ultimii cinci ani ține de lipsa ajutorului de stat.
„Indiferent cum o iei, din punct de vedere financiar, un ajutor de 50% este unul foarte important. Dânșii (Sogefi Suspensions Eastern Europe SRL n.r.) au depus actele, dosarul este în regulă, nu au un răspuns oficial până la această oră, dar sperăm că va fi pozitiv. Acest răspuns depinde excluziv de administrația centrală, noi nu putem influența deloc lucrurile la acest nivel. Avem încredere că vor primi acest ajutor, pentru că este o investiție foarte mare pentru Oradea”, spune managerul.
Astfel, cum ajutorul de stat s-a mai acordat deja către două mari companii, premisele sunt favorabile investiției.

Frustrarea BMW

Una dintre cele mai mari frustări pentru orădenii care urmăresc viața economică a regiunii a fost, anul acesta, în vară, când a ieșit anunțul că BMW investește 1 miliard de euro într-o uzină, la Debrecen, la 60 km de Oradea, generând cca 1.000 de locuri de muncă. O urmare imediată a acestui anunț a fost creșterea prețurilor pe piața imobiliară cu vreo 15%.

Managerul ADLO a explicat, în linii mari, mecanismul prin care o investiție uriașă își află locația. Ea pune eșecul românesc în atragerea acestei investiții tot pe seama lipsei ajutorului de stat.

11Colegiul-Saguna_12k Colegiul Tehnic Andrei Saguna ©

„În general, când un investitor mare, străin, caută locații pentru dezvoltare, face asta prin Ministerul Dezvoltării, prin unitatea Invest Romania. Ei consiliază și prezintă ofertele parcurilor industriale de pe teritoriul întregii țări. Compania primește un raport de țară și rapoarte referitoare la ajutoarele de stat, forța de muncă disponibilă, costuri de investiție, costuri de trai, nivel de salarizare – este un pachet de informații pe care ei le solicită. După aceasta fac vizite în teritoriu, în funcție de rapoartele care le sunt prezentate. Se interesează ce tradiție în anumite domenii au diverse zone sau despre existența învățământului universitar”, precizează şefa ADLO .

Și totuși, nu e frustrant că cei de la BMW au venit atît de aproape, dar s-au oprit la graniță?

Explicația Alinei Silaghi: „Trebuie ținut cont de un aspect foarte important, și anume că legat de ajutorul de stat, România nu are o deschidere foarte mare. Ajutorul de stat s-a lansat abia în 10 septembrie anul acesta și absența acestuia a fost o problemă pentru toți investitorii mari care au venit către Oradea. Noi și în anul precedent am avut negocieri cu companii mari – confidențialitatea sfântă, deci nu putem divulga cine sunt companiile. Am muncit mult să oferim informații corecte, complete despre potențialul Oradiei și al parcurilor industriale. Dar toate investițiile și, în general, investițiile care vin cu sume foarte mari, sunt legate de posibilitatea de accesa ajutorul de stat. Ori în 2017, posibilitatea de a accesa ajutorul de stat a fost zero, iar la începutul acestui an, la fel”.

Profesie și prejudecată

Problema forței de muncă pregătite pentru cererea pieței este una dintre cele mai acute cu care se confruntă ADLO în relația cu firmele din parcurile industriale. Soluția evidentă a fost implicarea în învățământul liceal local, insistând pentru creșterea numărului de locuri din învățământul profesional, dual. Alina Silaghi spune că în anul școlar sunt nouă clase, cu un numar total de 211 elevi, la colegiile Traian Vuia, Mihai Viteazul și la Liceul Economic. „Anual creștem numărul de locuri la sistemul dual. Este o procedură anevoioasă. În continuare, părinții și elevii au mentalitatea că la profesională respectiv la învățământul dual merg cei care nu au altceva mai bun, nu au altă opțiune. Încercăm să îi facem să înțeleagă că situația nu stă așa, ci din contră. Cine urmează școală în învățământ dual poate să își continue studiile, poate ajunge student, poate deveni un foarte bun inginer, de exemplu, cu niște abilități practice deja bine dezvoltate. Poate deveni un profesionist adevărat, complet, pentru că nu doar partea teoretică contează, mai ales când discutăm de domenii tehnice. E un avantaj să ai un loc de muncă la finalul studiilor, chiar dacă cu normă parțială. E o sursă de venit”, insistă ea.

Profesorii de la Traian Vuia organizează chiar săptămâna aceasta întâlniri cu agenții economici din parcurile industriale pentru adaptarea curiculei la necesitățile companiilor.

11Traian-vuia_12k Sistem dual la „Traian Vuia” FOTO: ADLO ©

Totuși, pregătirea elevilor depinde în primul rând de implicarea și serioziatea profesorilor. „Am avut o discuție foarte deschisă cu profesorii, împreună cu dl. primar, și le-am explicat că mediul privat pune o presiune fantastică pe învățământ.

Dacă școala nu se va adapta la cerințele mediului privat, cei care vor avea direct de suferit vor fi tocmai profesorii. Vom face noi, mediul privat, partea de pregătire a viitorilor angajați și nu știu în ce măsură va fi acesta un element bun pentru învățământ. Eu nu îmi doresc asta, am o stimă fantastică pentru profesori și consider că o nație care nu este educată dispare. Consider că profesorul este un element foarte important în societate. Da, cred că profesorul trebuie să fie o persoană de referință în societate. La asta să reflecte toată lumea, și învățătorii, și profesorii și mediul privat. Lucrurile ar trebui să se schimbe în sensul acesta. Dar sunt tot mai mulți profesori deschiși spre nou, spre a învăța. Cu timpul, se va schimba și percepția, profesorul are șansa să redevină ceea ce a fost cândva, un om respectat în societate, foarte bine pregătit, pe care să îl cauți mereu, cu plăcere, pentru schimburi de experiență”, crede managerul.

CRESC

Pe modele de succes existente în țări cu tradiție industrială veche, în Oradea e în facere și un centru de recalificare rapidă. În contul unui proiect cu finanțare internațională, în Parcul Industrial 2 se va înființa CRESC – Centru Regional de Educație și Competențe.

Acesta va oferi programe de formare profesională pe termen scurtde 3-6 luni, persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 62 ani.

Acesta va fi deservit de formatori care vin din privat, care lucrează în domeniile în care instruiesc. Alina Silaghi zice că acesta va funcționa ca o minifabrică, unde cei care se instruiesc fac asta urmând rutina unor zile normale de lucru.

La finele anului 2017 ADLO SA a elaborat acest proiect în parteneriat cu Colegiile Tehnice „Traian Vuia” și „Constantin Brâncuși”, respectiv cu Primăria orașului Biharkeresztes. Obiectivul principal a fost „Dezvoltarea unui pol de excelentă în educaţie digitală şi vocaţională care va asigura formarea generaţiilor actuale, într-un spirit creativ bazat pe cunoaştere cu un accent pe dezvoltarea profesională în rândul cadrelor didactice implicate în actul de predare-învăţare în mediul preuniversitar”. Bugetul proiectului se ridică la suma de 2.997.000 euro, estimându-se formarea unui număr de cel puțin 920 de persoane.

Fact box

Gradul de ocupare al parcelelor de către investitori este următorul:

⦁ Parcul Industrial Oradea I – 99%; 48 companii, 5.900 angajați.
⦁ Parcul Industrial Oradea II – 45%; 23 companii, 800 angajați.
⦁ Parcul Industrial Oradea III – 54%; 14 companii.



20Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor