Delăsare pe Centură, made in Romania

31Comentarii
Delăsare pe Centură, made in Romania
Deşi Ungaria e la doi paşi şi E60 arată impecabil dincolo de Borş, nu învăţăm nimic. Compania Naţională ce administrează drumurile naţionale din România, inclusiv Şoseaua de Centură a Oradiei, îşi face treaba-n dorul lelii. Nici măcar de treburile mai puţin costisitoare nu suntem în stare să ne achităm aşa cum trebuie. Responsabilii-drumari s-au obişnuit să ne invoce eternul motiv pecuniar… Aşa să fie, oare?

Lumini şi umbre. Şi la propriu, şi la figurat. Aşa poate fi definită şoseaua ce ocoleşte Oradea, pe traseul străzilor Podului – Densuşianu – Sântandreiului şi Ogorului. Străzile Podului – Densuşianu – Calea Sântandreiului arată excelent azi datorită modernizării şi extinderii la patru benzi. Însă şi pe acest tronson avem un punct nevralgic: zona Podului Densuşianu. Întrucât podul e doar pe două benzi iar asfaltul arată horror în zonă, în orele cu trafic intens circulaţia se strangulează subit. Trecând peste acest lucru, cu promisiunea dublării podului, putem spune că în partea de vest – sud-vest, Centura arată precum o autostradă.

Lipsuri jenante

Problemele Centurii orădene apar pe strada Ogorului. Tronsonul Selgros – Metro (CET II) e încă în lucru, deşi a fost redeschis circulaţiei iar asfaltul turnat s-a lăsat pe alocuri, căscându-se denivelări şi gropi.

Ne vom referi însă acum în primul rând la porţiunea dintre Real (DN 79 Oradea – Arad) şi Selgros (DN 76 Oradea – Deva). E o şosea pe două benzi, inaugurată în timpul administraţiei Filip. Lăudabile eforturile Primăriei de la acea vreme. Azi însă, acest tronson e martorul celor mai multe accidente de circulaţie, multe dintre ele mortale. Putem da vina pe lipsa iluminatului stradal, însă aici Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale are o scuză: se are în vedere lărgirea la patru benzi şi pentru acest tronson, astfel încât acum nu e oportună montarea unor stâlpi de iluminat.

Dincolo de acest aspect, mai sunt câteva lucruri deranjante, ce ţin strict de întreţinerea drumului. În primul rând faptul că bordurile alveolelor nu sunt vopsite, decât chiar la capete, gest ce trădează superficialitatea celor de la Drumurile Naţionale. Ce să mai vorbim despre vopsea reflectorizantă, utilă îndeosebi noaptea… Nu puţini au fost şoferii care au „încălecat” acele alveole de pe axul drumului, nefiind preveniţi de către administratorul drumului de lăţimea neobişnuit de mare a unora dintre aceste formaţiuni. Apoi, tronsonul nu a mai fost trasat de o groază de timp. Privind tot prin prisma lipsei luminii, ar fi fost normal ca această şosea pe care se desfăşoară traficul internaţional la intrarea şi ieşirea din ţară, plus o parte din traficul citadin, să aibă parte de o trasare reflectorizantă.

De multe ori indicatoarele din intersecţii au fost prea puţin vizibile pe timp de noapte în timpul iernii. Noroiul aruncat constant dintre roţile maşinilor mari s-a depus pe aceste indicatoare. Noroc că a venit primăvara şi vom avea tot mai multă lumină.

Barele de protecţie de pe marginea carosabilului nu au mai „văzut” vopsea de ani buni. Azi, sunt mâncate de rugină. Praful şi noroiul s-au întărit demult pe aceste bare, odinioară roş-albe. Mai mult, pe alocuri acestea prezintă distorsiuni severe, urmare a unor accidente rutiere. Tot mai dese, de altfel.

Unele alveole sunt „ştirbe”, lipsind borduri. În aceste situaţii nici măcar capetele alveolelor nu au mai putut fi vopsite. În schimb, şi aici avem parte de destul noroi.

Banii, eterna scuză

L-am întrebat pe şeful secţiei Bihor a Drumurilor Naţionale, Ioan Piţurcă, cum explică delăsarea în ceea ce priveşte întreţinerea tronsonului pomenit. „Dacă ar fi banii care nu sunt…”, vorbeşte aluziv Piţurcă. Adică ni se transmite că nu mai avem bani nici pentru marcajul drumurilor!?

Marcajele se fac o singură dată pe an. Indicatoarele există şi se curăţă. Şi eu trec seara pe acolo. Toate intersecţiile sunt semnalizate. Urmează să mai montăm ceva stâlpişori de dirijare în zona Real. Am vopsit capetele alveolelor”, ne spune Piţurcă, ca şi cum vopsitul câtorva borduri reprezintă procedura standard pentru marcarea unor drumuri ce susţin traficul internaţional…

În privinţa fondurilor alocate, e greu de crezut că nu sunt resurse pentru obţinerea de vopsea reflectorizantă şi a unor „ochi de pisică” ce se montează pe axul drumului şi în parapeţii de protecţie. Exemplul ungurilor e la doi paşi… Însă mai e o vorbă în popor: „copilul care nu plânge, nu primeşte ţâţă”. „Mama”, în acest caz, e Regionala de Drumuri şi Poduri Cluj.

CĂLIN CORPAŞ



31Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor