Din nou în Piaţa Universităţii

Revoluţia nu s-a încheiat. Faptul că la putere a ajuns eşalonul doi al activiştilor regimului doborât, iar securiştii au infiltrat noile partide, spune multe.

Ce revolutie mai e si asta? De aceea, punctul opt din Proclamatia de la Timisoara,
care cerea sa li se interzica fostilor activisti si securisti (unii, racolati
de KGB) sa candideze pentru noi functii în stat, a fost una dintre revendicarile
centrale pe parcursul marelui miting de 54 de zile din primavara lui 1990 din
Piata Universitatii.

Am fost acolo, fiind student pe vremea aceea (ce istoric suna), si nu mi-a
dat nimeni droguri si dolari, iar oamenii din jurul meu nu erau golani, asa
cum spunea Iliescu, vrând sa înabuse revendicarea „Fara comunisti”
si faimosul punct opt. Caci adevarata lovitura de stat din cadrul revolutiei
fusese în 6 ianuarie 1990, prin transformarea puterii provizorii (Frontul
Salvarii Nationale) în partid politic si ramânerea lui la putere
prin rezervarea jumatatii locurilor din parlamentul provizoriu si participarea
la alegeri de pe pozitia de forta a unui partid-stat. De-asta scria pe un camin
studentesc din Grozavesti „Nu vrem Frontul la alegeri” si de-asta
una din tintele predilecte de batut ale minerilor carora le-a multumit Iliescu
au fost studentii.

Alegerile din 20 mai 1990 au consfintit lovitura de stat si esecul României
de a se orienta catre Occident si de a se desprinde de sfera de influenta sovietica.
Întârzierile în reformarea sistemului politic si economic
au dovedit acest fapt, FSN-ul (prin liderii si urmasii lui) fiind urmarit de
o imagine externa negativa, ce s-a rasfrânt si asupra tarii. Mai ales
ca tentativa lui Petre Roman de a aplica o reforma mai liberala a atras o noua
lovitura de stat în septembrie 1991, prin rasturnarea guvernului sau cu
o noua mineriada.

Acum, organizatiile fondatoare ale Pietei Universitatii saluta printr-un comunicat
revenirea lui Basescu în functie, considerând ca e primul politician
ce ia în considerare rolul de instanta morala al Pietei Universitatii.
Faptul ca Basescu spune ca s-a desprins de sistem, ca a condamnat comunismul
printre racnetele unor parlamentari, ca vizeaza o lege a lustratiei, dosarele
penale aflate pe rol ale unor capi ai grupurilor de interese economice si politice
(inclusiv Iliescu) si zecile de generali de armata, SIE si SRI dati afara ca
necorespunzatori cu standardele NATO si UE o fi din partea lui si oportunism
politic, cum zic unii, dar pentru tara poate fi o ocazie de a se mai desprinde
de trecut si de coruptie.

Asistam de fapt la rearanjarea sferelor de influenta geopolitica la frontiera
NATO-Rusia, caci americanii nu risca sa-si aduca bazele militare într-un
mediu politic infiltrat de agenti sovietici si de insi cercetati penal pentru
afaceri oneroase, dar având relatii strînse cu cercuri ale puterii.
Am fi naivi sa credem ca serviciile secrete n-au un cuvânt de spus în
aceste crize de reîmpartire a lumii, iar ceea ce ni se arata la televizor
ar fi cauzele si actiunile reale. Cu badaraniile si impulsivitatea lui, Basescu
n-o fi tocmai cavalerul pur si dur, nascut din spuma marii, dar el si echipa
lui pot fi macar pentru moment si o sansa de justitie daca se vor dovedi la
înaltimea misiunii asumate.

Adrian Gagiu



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase