Din temniță pe culmile disperării

De Veronica Bursaşiu
Reactualizat la:
8Comentarii
Din temniță pe culmile disperării
E un caz-școală, în spiritul noilor legi ale justiției. Ar putea cere rejudecarea procesului. Fiindcă se încadrează în acea categorie de oameni care au făcut pușcărie ca urmare a unor hotărâri ale unor judecători anchetați la rândul lor de Direcția Națională Anticorupție.

Povestea lui are toate ingredientele cazurilor care fac acum subiectul dezbaterilor televizate: judecători anchetați, procurori controversați, oameni politici cu interese în caz, Serviciul Român de Informații.

Poet al suferinței

Își striga nevinovăția și în 2015, imediat după ce a fost eliberat din închisoare. A pierdut tot, inclusiv familia. Și-a pus apoi toată durerea în versuri și a scris „Scrisori din temniță”, consacrându-se ca un poet al suferinței.

Condamnat iniţial la 14 ani de închisoare. Primind 7 ani la apel. Cazul ajungând la Înalta Curte de Casație, unde în data de 9 aprilie 2013 aceasta casează decizie penală și trimite cauza la rejudecare. În 23 ianuarie 2014 este condamnat la 5 ani de închisoare cu drept de recurs în termen de 10 zile.

Recursul a fost făcut în 29 ianuarie 2014, dar Virgil Teodorescu Capriș a fost încarcerat în 4 februarie 2014 la Penitenciarul Oradea (conform Deciziei nr. 19/A/2014 din 23.01.2014), unde a fost judecat din nou și i s-a redus pedeapsa la 3 ani, 6 luni și 20 de zile, iar la recurs a fost judecat din nou cu avocat din oficiu, cu toate ca avea avocat, dar acesta era la un alt proces la ÎCC. Execută un an şi trei luni de închisoare.

Scriitorul şi omul de afaceri Virgil Teodorescu Capriş e la un pas de a-şi pierde şi acoperişul de deasupra capului. Povestea are aproape un deceniu, timp în care Virgil Teodorescu Capriș are pierderi de necuantificat, inclusiv cele care țin de sănătate, de îmbolnăvirea sa și a mamei sale, care a murit între timp.

DNA-ul, prin rechizitorul său din 24 august 2009, a trimis dosarul în judecată fără a admite nicio probațiune solicitată de inculpat, ajungându-se la aberația că Virgil Teodorescu Capriș e condamnat în condițiile în care calea ferată este la fața locului, mai mult, Holod-Beiuș-Vașcău și Oradea-Felix figurează în Mersul trenurilor, fiindcă circulă trenul pe acolo.

Tronsonul dintre Felix și Holod e la fața locului, iar tronsonul dintre Dobrești și Rogoz se află în depozitele CFR. Acest tronson, respectiv terenul de aici, a fost câștigat de Primăria Dobrești în procesul cu Regionala CFR Cluj cu Decizia nr. 93/C/2011 – A, în condițiile în care Virgil Teodorescu Capriș pierde, tot la Curtea de Apel Oradea.

Omul, disperat, susține că i s-au pus în cârcă situații care frizează absurdul și care pot fi ușor verificate și azi la fața locului. Unele rezultate din evaluări pe care omul le contestă.

Coteț de miliarde

„Veți constata că un coteț, un gard sau o fântână costă miliarde de lei vechi, ca să se obțină valoarea care care să îndrituiască DNA să se ocupe de dosar, iar CFR a ridicat valoarea cu reparații închipuite, deoarece acest lucru a constatat și procurorul de caz, domnul Man, care atunci lucra la Parchetul Beiuș, prin Rezoluția nr. 64/P/2009, că CFR nu a lucrat, respectiv nu putea cheltui bani cu calea ferată. Ceea ce se poate vedea acum e că s-au cheltuit bani cu transformarea Gării Felix în hotel”, spune omul.

Toate locuințele în care au locuit cu chirie angajații CFR, de pe ruta Oradea – Holod – Beiuș – Vașcău, au fost cumpărate de către aceștia, dar cu toate acestea ele au fost trecute tot în decontul lui Virgil Teodorescu Capriș.

La trei ani după ce am prezentat acest caz, situația lui Virgil Teodorescu Capriș a ajuns una disperată. Tot ce speră în acest moment e ca cei în măsură să se aplece asupra cazului său și să beneficieze de o justă judecată.

Virgil Teodorescu Capriș e un om sensibil, educat, despre care cei care îl cunosc vorbesc doar la superlativ. Are studii de drept, e specialist în silvicultură, a fost cel mai tânăr viceprimar de oraş, la Aleşd, înainte de ’89, a fost secretar la Primăria Lugaş, a fost comandant de şantier, a condus prima societate româno-germană din România, a publicat în Familia, Buciumul, Steaua, Crişana, a scris 16 cărţi, a condus Casa de Cultură, a iniţiat una dintre cele mai de succes acţiuni din aceea perioadă: „Serbările oraşelor A”, acţiune în top trei după Cenaclul Flacăra şi Serbările Tineretului.



8Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor