Eu cu cine … votez?

2Comentarii
Eu cu cine … votez?
Pentru prima dată după ’89, românii sunt chemaţi la urne să-şi aleagă prin vot uninominal reprezentanţii în Parlament pentru următorii patru ani. Un Parlament nou, pentru care Guvernul a “investit” 50 de milioane de euro.

Românii îşi vor vota pentru prima dată parlamentarii în sistem uninominal. Adică vor pune ştampila pe numele unui singur candidat, nu pe o listă de partid. Asta dacă vreunul dintre candidaţi i-a convins. Dacă nu, au la îndemână, tot în premieră, “votul alb”. Adică pot lăsa buletinul neştampilat, fără însă ca acest vot să intre cumva în economia distribuirii mandatelor. Jurnalul Naţional vă prezintă tabloul acestor alegeri, începând cu deschiderea urnelor şi terminând cu atribuirea mandatelor.

Din această dimineaţă, campania electorală este încheiată, ceea ce înseamnă că orice formă de propagandă electorală este interzisă. Duminică dimineaţă se deschid urnele pentru a fi votaţi în sistem uninominal cei 315 deputaţi şi 137 de senatori. Numărul deputaţilor va putea fi suplimentat cu maximum 18, mandate care vor fi atribuite organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Dacă vreţi să votaţi, trebuie să staţi pe-acasă în ziua scrutinului, pentru că nu veţi fi primit la urne decât la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea în care aveţi domiciliul sau reşedinţa. Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare vor vota la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Nici membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, nici persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii nu sunt privilegiate. Vor putea vota la secţia la care îşi desfăşoară activitatea, pe liste suplimentare, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal. Doar candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.

CINE VOTEAZĂ PRIMII
Dacă lucraţi sau locuiţi în străinătate, veţi putea vota la una dintre secţiile de votare din acea ţară, dacă dovediţi că aveţi acolo domiciliul sau reşedinţa. În spaţiul Uniunii Europene, românii vor putea vota cu buletin de identitate şi un document emis de ţara de reşedinţă, care să ateste reşedinţa, sau cu paşaport. În afara spaţiului UE, românii nu vor putea vota decât cu paşaport. Primii care vor vota sunt românii din Noua Zeelandă, la secţia deschisă la Wellington, la ora 7:00, ora locală, respectiv sâmbătă, ora 21:00, ora României. În Noua Zeelandă, urnele se vor închide la ora 11:00, ora României. Ultimele birouri de vot vor fi deschise la Los Angeles şi San Francisco, duminică, la ora 17:00, ora României, urnele fiind închise luni, ora 7:00.

DOAR CU BULETINUL
În ţară, urnele se deschid la ora 7:00 şi se închid la ora 21:00. La secţia de votare căreia îi aparţineţi trebuie să mergeţi numai cu buletinul, în nici un caz având doar cartea de alegător. Deşi Legea uninominalului prevede exercitarea dreptului de vot pe baza actului de identitate şi a cărţii de alegător, Guvernul nu a stabilit modelul cărţii, aşa cum era obligat de lege. Din contră, Guvernul hotărând printr-o ordonanţă de urgenţă că aceste documente vor putea fi utilizate începând cu alegerile parlamentare din anul 2012. Atenţie, întrucât există obligativitatea de a vota în colegiul de domiciliu, listele suplimentare nu vor fi înfiinţare decât pentru cei care au fost omişi din listele permanente şi dovedesc cu buletinul că locuiesc în acel colegiu.

Alegătorii vor primi buletine de vot imprimate cu patrulatere în care sunt înscrise denumirea partidului sau sintagma “candidat independent”, semnul electoral şi numele candidatului. Ştampila cu inscripţia “VOTAT” trebuie aplicată în interiorul patrulaterului în care este înscris numele candidatului pe care vrea să îl voteze. Dacă alegătorul a aplicat greşit ştampila, dar nu a apucat să introducă votul în urnă, i se poate elibera o singură dată un alt buletin. Pentru prima dată se vor contabiliza separat voturile albe, adică buletinele pe care nu a fost votat nici un candidat.

FRAUDĂ DOVEDITĂ, VOT REPETAT
Dacă într-un colegiu electoral se produc fraude, Biroul Electoral Central poate decide repetarea alegerilor în acel colegiu, în urma unei cereri făcute de unul dintre competitorii electorali. Cererea trebuie însoţită neapărat de dovezi, lipsa probelor atrăgând respingerea ei. Dacă este admisă cererea, alegerile se repetă în cel mult zece zile. Orice decizie de anulare a alegerilor într-un colegiu uninominal pentru fraudă electorală va întârzia cu cel puţin o săptămână anunţarea rezultatelor definitive ale alegerilor parlamentare. Asta pentru că va stopa întregul proces de repartizare şi atribuire a mandatelor. Lipsa rezultatelor alegerilor dintr-un colegiu va face imposibilă calcularea pragului electoral la nivel naţional şi deci nu vor putea fi stabilite partidele care au depăşit acest prag şi care astfel au dreptul să primească mandate pentru candidaţii lor.

REZULTATE DUPĂ 4 DECEMBRIE
Dacă nu apar cazuri de fraudă, în urma cărora va fi nevoie repetarea scrutinului, atunci primele informaţii despre rezultatul votului vor veni la data de 4 decembrie. “Dacă pragul electoral îl stabilim undeva, după data de 4 decembrie, după aceea, în funcţie de schimbul de informaţii care se face între birourile electorale, ajungem şi la acest pas în care putem anunţa şi numele celor care au obţinut efectiv mandate”, a declarat purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ. “Va fi o chestiune de zile”, a adăugat Muhuleţ, citat de Mediafax, precizând că o asemenea estimare este valabilă dacă nu vor exista fraude şi nu vor fi repetate alegerile în anumite secţii de votare.

 

Mita electorală pedepsită

În secţiile de votare este interzis orice act de propagandă pentru sau împotriva unui candidat, partid sau alianţă înscrisă în alegeri. De asemenea, membrii birourilor electorale nu au voie să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală. Potrivit legislaţiei electorale, sunt infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot, înscrierea în lista electorală permanentă a unor persoane care nu au dreptul la acest lucru şi violarea secretului votului. Cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani se pedepsesc darea şi primirea de mită electorală. De asemenea, sunt infracţiuni fapta de a vota fără a avea drept de vot ori a vota de două sau mai multe ori. Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani. În plus, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie. În ziua scrutinului este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

 

Alegeri de 50 de milioane de euro

Organizarea alegerilor costă statul român 231,4 milioane de lei, aproximativ 50 de milioane de euro. Suma alocată de Guvern a fost majorată de două ori până acum, la capitolul cheltuieli de personal. Ultima majorare a fost făcută săptămâna trecută, cu 40 milioane de lei, echivalent a 10,4 milioa-ne de euro. Suma aferentă organizării alegerilor a fost estimată iniţial, în luna august, la 100 milioane de lei, dar a fost majorată în luna octombrie cu 24,2 milioane de lei, la 124,2 milioane de lei, pentru costuri de personal şi active nefinanciare. Costurile pentru bunuri şi servicii au fost menţinute la nivelul aprobat în luna august, 67,4 milioane de lei.

 

Au fost:30.000 de poliţişti mobilizaţi!

Peste 50.000 de reprezentanţi ai forţelor de ordine sunt mobilizaţi duminică, în ziua alegerilor parlamentare, pentru paza a peste 16.000 de secţii de votare, a BEC şi a birourilor electorale judeţene, precum şi pentru paza buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare procesului de vot. Astfel, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) a mobilizat, pentru alegerile de la 30 noiembrie, 52.700 de angajaţi, din care 30.000 de poliţişti, 12.000 de jandarmi, 4.700 de poliţişti de frontieră, la care se adaugă 5.400 de lucrători ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi 600 de persoane din serviciile aflate în subordinea prefecţilor. Aceste efective au fost suplimentate cu 1.100 de studenţi din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” şi din şcolile Poliţiei, Poliţiei de Frontieră şi Jandarmeriei. Jandarmii vor fi prezenţi la Biroul Electoral Central (BEC), la 24 de circumscripţii electorale, la 13 birouri electorale judeţene, nouă birouri electorale municipale şi 3.703 secţii de votare din ţară, dintre care 500 din Capitală.

  • Mara Răducanu

 

Două praguri electorale şi o loterie a mandatelor

Legea votului uninominal introduce în premieră două praguri electorale. Prima variantă de prag este cea de 5%. Intră în Parlament doar partidele care obţin 5% din voturile la nivel naţional. Pentru alianţe se adaugă 3% pentru al doilea membru al alianţei şi câte 2% pentru următorii. Cel de-al doilea prag se referă la numărul de colegii în care câştigă candidaţii unui partid. Astfel, pot intra în Parlament şi partidele care au şase candidaţi plasaţi pe primul loc în colegii pentru Camera Deputaţilor şi trei candidaţi plasaţi pe primul loc în colegii pentru Senat, chiar dacă la nivel naţional nu obţin 5% din voturi.

MAI MULT PROPORŢIONAL DECĂT UNINOMINAL
După ce Biroul Electoral Central stabileşte ce partide au întrunit pragul electoral, se distribuie mandatele. Legea uninominalului este destul de controversată în privinţa acestei proceduri, pentru că generează o anomalie. Candidaţi care nu au obţinut jumătate plus unu din voturile colegiului în care candidează, dar se plasează pe primul loc ca număr de voturi pot rata intrarea în Parlament, şi asta din cauza principiului proporţionalităţii după care se atribuie mandatele la nivel naţional. În prima fază, îşi adjudecă fotoliile parlamentare cei care au obţinut 50% plus unu din voturi în colegiile lor. A doua etapă a distribuirii mandatelor, şi probabil cea mai consistentă, este cea la nivel naţional, care se face în funcţie de scorul fiecărui partid.

CUM SE ATRIBUIE MANDATELE
Practic, Biroul Electoral Central stabileşte, în funcţie de numărul de voturi pe care l-a obţinut un partid, numărul de mandate la care are dreptul, în fiecare judeţ, partidul respectiv. Candidaţii din fiecare judeţ sunt ordonaţi pe o listă în funcţie de numărul de voturi obţinute, iar mandatele se atribuie în ordine descrescătoare, până la epuizarea mandatelor de un partid. În această situaţie, un candidat aflat, spre exemplu, pe locul cinci ca număr absolut de voturi poate rata intrarea în Parlament dacă partidul său şi-a epuizat, până la el, mandatele. În schimb, va intra în Parlament un candidat cu mai puţine voturi, de la alt partid, a cărui formaţiune mai are mandate disponibile.

COLEGII MICI, COLEGII MARI
O altă anomalie este cea legată de delimitarea colegiilor. Iniţial, legea prevedea ca diferenţa dintre cel mai mare colegiu şi cel mai mic dintr-o circumscripţie să fie de 30%, în numărul de locuitori. Asta le-ar fi acordat candidaţilor şanse egale. Guvernul a modificat legea, eliminând obligativitatea acestei marje şi au apărut colegii între care diferenţa este şi de 100%. Evident că într-un colegiu mic e mai simplu să obţii 50% plus unu din voturi. În schimb, în faza de redistribuire, candidaţii din colegiile mici se vor plasa la coada ierarhiei. Spre exemplu, în Capitală, cel mai mic colegiu pentru Senat are 83.667 de locuitori, iar cel mai mare – 200.353 de locuitori. Pentru Camera Deputaţilor, cel mai mare colegiu are 108.880 de locuitori, iar cel mai mic fiind Colegiul nr. 2, cu 38.688 de alegători.

 

Vremea… de alegeri

Temperaturile din ultima vreme nu prea au îmbiat lumea să iasă din casă. Avem o veste bună: valorile încep să crească uşor. Dacă ieri şi azi am avut minime de –5°C, la noapte ele nu vor coborî sub valoarea de –2°C, iar maximele de mâine devin chiar îmbucurătoare: 15°C. Dacă în Transilvania, Banat, Crişana şi în Maramureş se vor înregistra ploi, restul regiunilor ţării au parte doar de cer variabil şi înnorat la orele dimineţii. Vântul va bătea slab, având intensificări doar pe alocuri, când va sufla până la moderat. De alegeri, în Bucureşti vom avea parte de un cer temporar noros şi de ceaţă la orele dimineţii. Vântul va sufla slab, iar temperaturile cu care ne-am obişnuit până acum devin mai blânde, ajungând la o maximă de 9°C.

 

Tineri la vot

La alegerile parlamentare de duminică, 1.381.389 de tineri care au împlinit 18 ani vor vota pentru prima dată. Pentru aceştia nu numai faptul că votează este o premieră, dar şi faptul că îşi vor alege parlamentarii în sistem uninominal. Eliminarea votului pe liste suplimentare nu-i va împiedica pe tinerii care au împlinit 18 ani după 1 septembrie şi nu au fost prinşi în listele electorale permanente să-i exercite dreptul la vot.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 97/2008, “alegătorii care fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă pot vota la aceea secţie de votare doar pe baza cărţii de alegător şi a actului de identitate, fiind înscrişi în lista electorală suplimentară”. Condiţia: să stea acasă dacă vor să voteze.

 

Trenuri suplimentare

Pentru a face faţă afluxului de călători de zilele acestea, CFR a suplimentat numărul de trenuri către Iaşi, Braşov, Bacău şi Mărăşeşti. De asemenea, CFR Călători a suplimentat cu 80 de vagoane trenurile existente în circulaţie. “Situaţia din aceste zile de la casele de bilete din Gara de Nord s-a datorat faptului că tinerii între 18 şi 25 de ani beneficiază de bilete gratuite cu ocazia alegerilor. Astfel, am suplimentat trenurile pe patru rute: Bucureşti – Iaşi, Bucureşti – Bacău, Bucureşti – Braşov şi Bucureşti – Mărăşeşti şi retur”, a declarat Alexandru Noapteş, directorul CFR Călători. Eliberarea biletelor gratuite către orice destinaţie din ţară, oferite de autorităţi tinerilor, au făcut ca gările să devină neîncăpătoare.

O parte din înghesuiala de la casele de bilete se datorează faptului că mulţi tineri şi-au achiziţionat bilete contra cost, iar acum îşi vor banii înapoi, astfel încât să meargă acasă gratis. De asemenea, probleme sunt şi din cauza sistemului de eliberare a biletelor, care se face manual şi nu electronic. “Biletele sunt eliberate manual, de casiere, deoarece trebuie trecute datele din buletin. Astfel, durata de eliberare a unui bilet este de 4 minute faţă de 30 de secunde cât durează eliberarea electronică”, a explicat Noapteş. În noaptea de joi spre vineri s-a petrecut şi un incident, când un student nemulţumit de orele petrecute la rând pentru obţinerea biletului gratuit a scos un spray paralizant şi a început să-l golească chiar în faţa caselor de bilete către oameni. “Firma de pază din incinta gării a intervenit imediat şi a eliberat incinta”, a explicat Noapteş.

 

jurnalul.ro



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor