Exclusivitate: Interviu cu Ministrul Agriculturii

Exclusivitate: Interviu cu Ministrul Agriculturii
Jurnal bihorean: Ce sanse are agricultura româneasca sa se revigoreze pâna la momentul 1 ianuarie 2007?
Gheorghe Flutur: Are sanse, însa trebuie sa recunosc ca în 16 ani s-a facut prea putin. Nu se va putea face într-un an ce nu s-a facut în 16. Important este sa dam startul.

Noi trebuie sa pregatim structurile, ca sa fie acceptate în UE. În
primul rând, taranii vor trebui sa primeasca fonduri europene, iar structurile
care fac plati noi le înfiintam. Am bugetat toate aceste actiuni. Cea
mai delicata problema este cea sanitar-veterinara, legata de sanatatea animalelor,
de securitatea alimentara si de igiena unitatilor de procesare.

Exista problema structurii din agricultura, care este mult ramasa în
urma. România are doua categorii mari de unitati în agricultura:
gospodariile taranesti, care sunt peste 4,5 milioane, si, la polul opus, marile
exploatatii agricole, care sunt în jur de 23.000.

Lipsesc exact cei din mijloc: fermierii. Practic e bipolara structura în
agricultura – gospodarirea taraneasca si marea exploatatie. Interesul nostru
este sa formam clasa de mijloc în agricultura – fermierul – cu care vom
putea sa opera pe piata.

Anul 2006 va fi un an de foc. Va fi un an care va avea si masuri nepopulare,
dar trebuie sa pregatim cât de cât agricultorii români sa
intre în competitie cu ceilalti.

Jurnal bihorean: Care sunt masurile nepopulare pe care intentionati
sa le puneti în practica în 2006?
Gheorghe Flutur: Nu mai dam cecuri în alb tuturor la
fel. Subventiile nu vor mai merge liniar. Le vom diferentia în favoarea
celor care fac performanta, produc de calitate, ies pe piata. Pentru ceilalti
vor fi masuri de subzistenta si semisubzistenta.

Pe de o parte, în 2006 noi ne vom adresa fermierilor, celor care îsi
aduna pamânt, care vin sa-si ia programe SAPARD si carora noi le acordam
credite pe termen lung. Pe de alta parte, schimbam si metoda de finantare în
agricultura, în sensul ca vom acorda subventia pe cap de animal si nu
mai dam pe litrul de lapte si kilogramul de carne, în asa fel încât
subventia sa ajunga la tarani si nu la procesatori.

Stiti foarte bine ca în momentul în care statul da o subventie,
2.000 de lei pe litru, sa zicem, procesatorul nu-i mai da taranului 7.000, îi
da 5.000. În logica lui îsi spune ca taranul primeste si asa 2.000
de lei de la stat.

Noi vom decupla aceasta forma de subventie si vom da subventia pe cap de animal
în asa fel încât el sa primeasca banii adevarati pe lapte
sau pe carne.

Alt sector dificil e cel sanitar-veterinar. Trebuie sa închidem unitatile
de procesare necorespunzatoare ca sa le dam drumul celor care au investit sa
intre pe piata si sa lucreze fara sa fie bruiati de cei care fac, în continuare,
cascavalul sau salamul în garaj sau în beciul.

Nu este corect, si pe acestia îi vom închide pâna la 30 iunie
2006.

Vor mai fi masuri legate de combaterea bolilor, cum ar fi pesta porcina, sacrificarea
porcilor din focarele de pesta porcina si despagubirea lor, evident, însa
sunt masuri nepopulare.

Sunt peste 300 de focare de pesta porcina. E vorba despre sacrificarea porcilor
pe o raza de 3 km de la focar.

Masuri nepopulare înseamna si masuri care nu sunt întelese: renta
viagera. Noi dam celor în vârsta niste bani daca dau terenuri tinerilor.
Interesul nostru e sa stopam farâmitarea si sa grupam pamântul.

Nu sub o forma de colhoz sau CAP, ci sub o forma de ferma de familie, 10 –
20 – 30 de hectare, ca sa poata fi finantati. Renta viagera va fi între
50 si 100 de euro pe an si pe hectar.

50.000 pentru cei care arendeaza si 100 de euro celor care vând terenul.
100 euro/hectar/an înseamna profitul net pe care îl poate obtine
un taran în România astazi.

Jurnal bihorean: Una dintre marile probleme ale agriculturii
este ca produsele agricole, cerealele în primul rând, nu au pret
si nici piata de desfacere. Cum veti rezolva aceasta problema?
Gheorghe Flutur: Am înfiintat 17 consilii pe produse
în Ministerul Agriculturii. Reprezentantii procesatorilor, depozitarilor,
transportatorilor, comerciantilor fac un lant si se constituie într-un
consiliu la minister. Împreuna cu ei facem politici.

În al doilea rând, am început sa pregatim o serie de preturi
de interventie pe piata. Va dau un exemplu: la grâu, am prevazut un pret
de interventie pe piata. În caz de supraproductie, statul sa cumpere o
anumita cantitate de pe piata.

Intentionam anul viitor sa cumparam circa 500.000 tone de grâu de pe
piata, pâna la echilibrarea cererii si ofertei. În momentul în
care este supraproductie, e clar ca pretul se prabuseste, cum a fost si anul
acesta.

De ce a fost supraproductie? Pentru ca toamna trecuta, într-o demagogie
desantata, PSD a dat milionul pe hectar pentru ca era campanie electorala si
nu si-au pus problema cât grâu se cultiva si cât îmi
trebuie mie.

S-au cultivat 2,5 milioane ha si s-au facut, cu toate inundatiile, 7 milioane
de tone de grâu. România are nevoie de 4, astfel ca ne prisosesc
3. Plus 1 milion de tone care au venit din 2004. Aceasta a însemnat o
perturbare a pietei.

În aceasta situatie, trebuie mers în mai multe directii: fie sa
cumperi de pe piata, asa cum intentionam sa facem anul viitor, fie sa organizezi
exporturi, cum i-am încurajat anul acesta pe producatori si am exportat
circa 300.000 tone de grâu, fie încurajezi sectorul zootehnic, pe
care-l vom finanta mult mai puternic decât cum s-a facut pâna acum.

Sectorul zootehnic înseamna consumarea furajelor, a produselor vegetale.

Jurnal bihorean: Ce masuri mai intentionati sa luati pentru
resuscitarea agriculturii?
Gheorghe Flutur: Vreau sa va spun aici ca le-am pregatit surprize
celor din industria de panificatie, dar urmeaza si altii, pentru ca trebuie
sa scoatem la suprafata economia subterana. 40 – 50% din industria de panificatie
este la negru.

Doar aproximativ 30% din profitul din industria de panificatie se întoarce
la producatorul agricol. Restul se pierde undeva la procesator, depozitar si
la comerciant. Si atunci am pregatit surpriza: stantarea pâinii, contorizarea
morilor si certificarea obligatorie a silozurilor, ca sa stiu eu ce au baietii
la orice ora în aceste silozuri.

Ei profita, exista o gasca de monopolisti care au pus mâna pe silozuri
si care dau preturile pe care le vor, cum vor si când vor. Oricâti
bani de interventie le-am dat, le-am dat bani pentru motorina pentru ierbicide,
le-am dat prima la export, prima la depozitare si prima la produs, 400 lei/kg.

Puteam sa le dau exact cât au cheltuit, pretul tot nu crestea, pentru
ca este o defectiune pe flux.Defectiunea înseamna monopolul silozurilor,
pe care trebuie sa-l sparg.

În alta oridine de idei, în cadrul programului Fermierul, primele
masuri vor fi sa acordam fermierilor bani sa-si faca propriile silozuri, cu
credite de zece ani si perioada de gratie, pentru a nu fi la mâna monopolistilor.

Jurnal bihorean: Cum îl poate ajuta statul pe producator
pentru ca el sa poata exporta grâu?
Gheorghe Flutur: Trebuie sa faca parte dintr-o asociatie, pentru
ca individual este foarte greu. Trebuie sa-i învatam sa se înscrie
în aceste consilii pe produse. De exemplu Asociatia Cultivatorilor de
Grâu din Bihor, sau de Porumb, pentru ca nu poti lucra cu 700 de tarani
care au câte doua hectare. În al doilea rând si noi le cautam
piete.

În vara aceasta am vândut foarte mult pe zona araba, pe Spania,
Portugalia, au avut seceta si au luat de la noi 300.000 tone. Dar le-am dat
o prima la export. Prima a fost de 10 euro/tona.

Sunt însa niste cheltuieli cu exportul. Îi ajutam si noi, dar
trebuie ajutati sa se asocieze pentru ca sa poata iesi pe piata. Din pacate,
asistam si aici la un monopol. Sunt câtiva mari producatori care au pus
mâna si pe unele locuri strategice din portul Constanta si foarte greu
intra producatorul mic pe piata.

Tinem foarte mult la aceste asocieri agricole ca sa-i putem finanta.

Jurnal bihorean: Credeti ca pâna în 2007 vom putea
iesi pe piata externa asa cum am dori?
Gheorghe Flutur: Am iesit si anul acesta, dar nu asa cum ne-am
dori. Uitati, Ucraina vine cu 90 euro/tona de grâu, iar noi vindem cu
110. Ce poate face producatorul român sa faca?

Sa produca mai ieftin grâul si noi trebuie sa-i cautam piete.

Jurnal bihorean: Poate fi programul Fermierul colacul de salvare
al agriculturii românesti?
Gheorghe Flutur: Nu poate fi un colac de salvare, însa
poate fi un început. În mediul rural nu a aparut nimic nou în
ultimii ani. Eu dorec ca, prin acest program sa se înfiinteze circa 6.000
de ferme vegetale si zootehnice si peste 550 de abatoare si unitati de procesare
a laptelui si carnii.

As fi multumit daca am avea macar 1 – 2 astfel de ferme pe comuna. Acesti fermieri
vor trebui sa fie lideri de opinie în comuna, pe lânga popa si învatator.
Azi (ieri – n.r.), la întâlnirea cu directorii directiilor agricole
din Transilvania am chemat toate filialele BCR din Transilvania, pentru a da
drumul de luni acestui program.

Jurnal bihorean: Cum considerati ca a negociat PSD capitolul
Agricultura cu UE?
Gheorghe Flutur: A negociat prost, prin fax si într-o
secretomanie totala. Am primit cote de 5 milioane de pasari si 5 milioane de
oi, precum si 7 milioane de teren arabil, când noi avem 9,5 milioane de
teren arabil.

De asemenea, trebuia facuta o tranzitie si în sectorul sanitar-veterinar.
Negocierile cu UE s-au facut în conditiile în care asociatiile de
producatori din România nu au fost consultate.

Jurnal bihorean: Mai exista pericolul raspândirii gripei
aviare la nivel national?
Gheorghe Flutur: Da, mai exista acest pericol. Însa depinde
de modul în care populatia sa tina pasarile în curti si sa respecte
regulile de igiena. Este nevoie de o mobilizare generala a medicilor veterinari.

Am intensificat campania de vaccinare a populatiei împotriva gripei umane.
În aceasta saptamâna am recoltat 650 de probe, împuscând,
prin sondaj, pasari migratoare care poposesc în Delta Dunarii.

carte de vizita Gheorghe Flutur

Data nasterii: 8 iulie 1960

Stare civila: casatorit, 2 copii

Experienta profesionala:
• Director, Directia Silvica Suceava, 1997 – 2000
• Sef ocol silvic, Directia Silvica Suceava, 1991 – 1997
• Inginer silvic, Directiile Silvice Botosani si Suceava, 1985 –
1991

Studii:
• Doctorand în economie forestiera, prezent
• Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, inginer
silvic, 1980 – 1985
• Liceul Silvic Câmpulung, tehnician silvic, 1975 – 1979

Cursuri de pregatire profesionala:
• IROMA (Institutul Roman de Management), Manager în domeniul Intreprinderilor
Forestiere, 2000

Cariera politica:
• Senator de Suceava, prezent
• Senator de Suceava, 2000 – 2004 – membru în comisia de Agricultura,
Silvicultura si Industrie Alimentara
• Vicepresedinte PNL, 2002 – prezent
• Presedinte PNL Suceava, 2001 – 2002
• Membru PNL din 2000 – membru în conducerea Aliantei D.A.

• Coordonator al comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala a PNL

Activitate stiintifica:
• Lucrari referitoare la functiile de protectie ale padurii si tehnologii
moderne de exploatare forestiera, publicate în reviste de specialitate,
1997 – 2000

Limbi straine:
• Germana – bine
• Franceza – începator

Calin Corpas