Faţa sălbatică a Retezatului

1Comentariu
Faţa sălbatică a Retezatului
RÂU DE MORI – Retezatul este unul dintre cele mai spectaculoase masive montane din Carpaţi. Crestele sale ascuţite, oglindite în zecile de lacuri glaciare, reprezintă o atracţie şi o provocare în acelaşi timp pentru iubitorii muntelui.

Indiferent de anotimp, peisajele din masivul Retezat sunt remarcabile.

Porţile Retezatului de Nord, cel mai accesibil loc de plecare în traseele montane, se deschid din două puncte: Valea Râului Mare de la Cabana Gura Zlata şi Râuşor.

Culoarul Râuşor, străjuit la intrare, de Cetatea şi Mănăstirea Colţ, şerpuieşte 10 kilometri printre semeţele creste, deschizându-se într-o imensă poiană. Călătorul care se încumetă să străbată acest traseu, pe jos sau cu autovehiculul, se va simţi ca într-o strânsoare între panta abruptă şi valea râului care curge alături. În zonă se execută lucrări de asfaltare a culoarului, facilitându-se astfel accesul la pârtia de schi şi cele câteva pensiuni. Râuşorul este un loc în care poţi rămâne să-ţi petreci vacanţa la una din pensiuni sau este un punct de plecare pentru cei care se aventurează pe cărările de munte.

Pe cărări de munte
O altă poartă a Retezatului care porneşte din comuna Râu de Mori către inima muntelui este valea Râului Mare. Drum asfaltat, lung de aproximativ 30 de kilometri, realizat în urmă cu câteva zeci de ani cu ocazia demarării lucrărilor la lacul Gura Apei, reprezintă limita vestică a Parcului Naţional Retezat. Călătorul este întâmpinat încă de la intrare pe această vale, în zona localităţii Brazi, de câteva indicatoare orientative sau care îi prezintă oferta de cazare a celor câteva zeci de pensiuni din zonă.

Drumul este asfaltat până la barajul Gura Apei, iar de aici se continuă cu drum neasfaltat, care poate fi străbătut cu maşina până la Poiana Pelegii. Distanţa între barajul Gura Apei şi locul de campare din Poiana Pelegii este de aproximativ 19 kilometri.

Lângă Poiana Pelegii, la capătul drumului forestier care pătrunde în inima Munţilor Retezat, sunt parcate, la sfârşit de săptămână mai ales, zeci de autoturisme din toate colţurile Europei.
Rezervaţia Gemenele

Rezervaţia ştiintifică „Gemenele – Tăul Negru” este destinaţă exclusiv cercetării ştiinţifice. Numele ariei protejate este dat de două lacuri, situate pe teritoriul rezervaţiei. Accesul în rezervaţie se face prin Gura Zlata spre casa-laborator „Gemenele”, cu aprobarea Academiei Române. Zona este închisă în partea de nord de vârfurile Zănoaga, Judele, Bucura şi Retezat. Aici nu se desfăşoară activităţi turistice sau industriale. În zonele cu regim special de conservare nu este permisă exploatarea pădurilor, dar sunt acceptate păşunatul tradiţional şi turismul, cu anumite restricţii privind camparea, care este permisă doar în zone desemnate special, iar focul poate fi aprins numai în vetre special amenajate.

Lacuri glaciare
În masivul Retezat există peste 80 de lacuri, dintre care cel mai întins este Bucura – 8,86 hectare, iar cel mai adânc, Zănoaga – 29 metri. Motivul pentru care Retezatul a fost decretat parc naţional, primul de acest fel din ţară, este flora deosebit de bogată. Astfel, în masivul Retezat se găsesc peste 1.190 de specii de plante superioare din cele peste 3.450 cunoscute în România. O importanţă mare o au cele 130 de plante rare sau vulnerabile. Dintre acestea, în zona alpină pot fi admirate nu mai puţin de cinci specii de genţiana, floare de colţ, jneapăn şi zâmbru.

Animale protejate
În zonă trăiesc aproximativ 50 de specii de mamifere, ceea ce reprezintă aproape 20 la sută dintre mamiferele terestre ale Europei. Aici se găsesc populaţii mari de erbivore: capra neagră, cerbul carpatin, căprioara, precum şi carnivore: lupul, ursul brun sau râsul. Râurile din Retezat sunt populate cu vidre, care se hrănesc cu resursele importante de peşte ale Retezatului. Marmotele – un alt mamifer interesant – au fost introduse acum 30 de ani în zona alpină a parcului şi pot fi zărite destul de des printre stânci şi grohotiş. Păsările sunt şi ele foarte bine reprezentate în parc. Din cele 370 de specii întâlnite în România, 180 sunt în Retezat. Nu lipsesc nici speciile protejate prin lege, cum ar fi acvila de munte, barza neagră sau ciocănitoarea cu trei degete.

slt. Nicolae Răducu



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor