Film cu „Peştera flacoanelor”

18Comentarii
Film cu „Peştera flacoanelor”
Ar putea deveni renumită în lume prin mulţimea de stalagmite „Burger”, „Pepsi”, „Dorna”, „Cola” sau „Golden Brau”.

În realitate, Pestera Câmpeneasa de pe platoul carstic Vascau, gazda
celei mai înalte cascade subterane permanente din România, se îneaca
în gunoaie. Tone de ambalaje din plastic, resturi menajere si mizerii cresc
în straturi de la baza avenului, din pricina localnicilor din satele Izbuc
si Calugari.

De ani de zile acestia folosesc pârul Tarinii pe post de groapa de gunoi,
a carui apa varsa deseurile în aven. Uimiti de nepasarea autoritatilor,
câtiva tineri ecologisti-alpinisti din Stei si Beius au realizat un film
documentar. În replica, autoritatile din zona se multumesc sa dea vina
pe localnici, acuzând ca implementarea unui sistem de salubrizare s-a
lovit de reticenta satenilor nemultumiti de costul „ridicat” al
serviciului, de circa 5 lei pe luna pe gospodarie. Însa Garda de Mediu
urmeaza sa-i atinga mult mai rau la buzunar.

Calugareni fara Dumnezeu

Pârâul Tarinii, care se varsa în avenul Câmpeneasa,
lung de 11 km, trece si prin Izbuc si Calugari. Faptul ca satenii îsi
arunca gunoaiele în vale a fost confirmat si de primarul comunei Carpinet,
de care apartin cele doua localitati. Aceasta desi aceiasi tarani declara un
respect deosebit fata de izvorul de lânga Manastirea Izbuc.

„S-a ajuns în aceasta situatie deoarece toata lumea arunca gunoaiele
pe unde apuca si când venea apa le ducea pe toate. Am încercat totusi
sa facem ceva în aceasta privinta, sa le strângem, sa le colectam
cumva. De câtiva ani am încercat implementarea unui sistem de colectare
a gunoaielor împreuna cu o firma de salubritate din Timisoara, care are
punct de lucru la Stei. Cam greu ne-a fost, fiindca stiti cum e cu oamenii:
când e vorba sa le ceri bani se misca mai greu. Desi e vorba de 5 lei
lunar per gospodarie”, a declarat primarul Gligor Tigan.

Din discutia purtata cu Ion Lolea, reprezentantul filialei Stei a firmei de
salubritate Retim, reiese ca problema este departe de a fi rezolvata. „În
2001 s-a miscat ceva, dar a murit toata treaba. N-am reusit sa facem contract
decât cu vreo sapte gospodarii, dar pentru acestea n-am ce face. Nu pot
sa merg cu masina cu o capacitate de 30 de metri cubi ca sa colectez 3 kg de
gunoi”, observa Ion Lolea. Acesta a mai explicat ca nu poate face contracte
individuale cu localnicii din zona, ci doar un contract de cesiune cu Primaria.
„Daca s-ar implica Primaria am fi încântati sa le ridicam
gunoiul”, a mai spus Lolea.

Control oficial

Cei de la Agentia de Protectia Mediului (APM) Bihor ne-au declarat ca fenomenul
nu le-a fost înca sesizat. „Avenul Câmpeneasa nu se afla pe
teritoriul Parcului Natural Apuseni si nici nu are un custode, fiind sub tutela
Primariei Vascau. Vom efectua un control în zona luni, 4 iunie, împreuna
cu reprezentantii Garzii de Mediu”, ne-a asigurat Monika Ciupleu, seful
Serviciului Implementare Politici de Mediu din cadrul APM Bihor.

Miscati de privelistea hidoasa si încetineala administratiei publice,
un grup de alpinisti-ecologisti din Beius si Stei au hotarât sa realizeze
un film documentar. În februarie au organizat si proiectii publice la
Beius si Stei, pentru sensibilizarea autoritatilor. Însa mesajul n-a ajuns
la satenii cu pricina.

Vor pe Discovery TV…

„La proiectii i-am invitat si pe reprezentantii primariilor din zona,
dar n-a venit nimeni”, a declarat Lucian Frentiu, unul dintre ecologisti.
Tânarul este membru al Centrului de Protectie a Mediului din Beius, în
Clubul Speologic Speodava Stei si Salvamont Bihor, organizatiile care au pus
umarul la realizarea filmului.

Lucian Frentiu a explicat ca în interiorul pesterii se afla o cascada
înalta de 45 de metri, fiind catalogata drept cea mai mare cadere permanenta
de apa din tara.

„Galeriile au o lungime totala de 1,2 km. Galeria activa prin care trece
apa se termina cu un sifon, un loc îngust unde se aduna deseurile. În
acest loc, stratul de gunoaie depaseste doi metri. Focarele sunt la baza cascadei
si în capatul galeriei, însa deseurile sunt raspândite prin
toata pestera, chiar si pe tavan, la 10 metri înaltime”, a declarat
Frentiu. Grosimea stratului de pet-uri este atât de mare încât
alpinistii s-au scaldat efectiv în mormanul de flacoane de plastic.

Tinerii au ajuns la concluzia ca singura solutie pentru rezolvarea acestei
probleme ar fi „profilaxia”, caci despre scoaterea pet-urilor adunate
de-a lungul anilor nici nu poate fi vorba, din pricina accesului anevoios. Astfel
ca soarta pesterii ramâne în mâinile localnicilor si ale autoritatilor
locale.

Sebastian Kovacs



18Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor