Gastronomia de calitate, cheia dezvoltării agroturismului bihorean

De Veronica Bursaşiu
1Comentariu
Aspecte de la întâlnirea din Cetate
Aspecte de la întâlnirea din Cetate - © Foto: A.S.
Workshop-ul „Agroturism și gastronomie bihorean” a prilejuit, de departe, cele mai interesante discuţii dintre actorii implicaţi în aceste domenii de activitate.

Atelierul a avut loc în Cetatea Oradea, în cadrul Sărbătorii Recoltei. Moderator al evenimentului a fost Adrian Simon. Workshop-ul a fost organizat de Consiliul Judeţean Bihor prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică. Pe lângă moderator, intervenţii la obiect în discuţiile care au fost pe aceeaşi lungime de undă în ciuda profesiilor diferite ale protagoniştilor, au avut antreprenor spaniol stabilit la Coleşti, Quim Rueda Pilar, actorul Ciprian Ciuciu, profesorul Adrian Timar, maestrul în arta culinară Samuiel Rus şi deputatul Szabo Odon.

Organizatorii şi-au propus ca în agroturism şi gastronomie să identifice puncte de pornire importante pentru o dezbatere al cărui scop e identificarea unui parteneriat viabil între instituțiile publice, universitate, organizații de profil, producători agricoli și restaurante.

Astfel, în prima expunere, actorul Ciprian Ciuciu Pitz, cunoscut pentru devotamentul în domeniul ecoturismului, a expus necesitatea de a aborda turismul sustenabil la modul mai flexibil de către autoritățile naționale. Considerând că ar putea fi un punct de plecare pentru un turism de calitate, şi care poate demara cu resurse financiare reduse, se impune și o mai mare flexibilitate a legislației în construcții. În opinia actorului, proprietar al unei case de pâmânt, casele de vaioage ar putea fi folosite în turism, dacă prevederile privind structura de rezistență ar fi mai flexibile, Costurile cu o casă din pământ de 40-50 mp se ridică la 3-4000 mii euro, dar pot fi folosite ca și cazare pentru turiști. Important este ca aceasta să conțină și elemente de turism activ, fiindcă doar casa și peisajele din jur nu mai sunt de-ajuns.

„Din păcate în Oradea, restaurantele și clienții nu pun accent mare pe a dezvolta o cultură gastronomică elevată, avem un oraș în care pizza și pastele domină. Pentru a putea crește calitativ, trebuie să înțelegem că, avem nevoie de materie primă locală, care, evident este mai scumpă decât cea congelată achiziționată din hipermarketuri. Trebuie dezvoltată cultura culinară de pe băncile şcolii”, consideră Samuiel Rus, maestru în arta culinară. La rândul său, acesta a subliniat necesitatea unei legislații care să încurajeze produsele locale. „Doar așa vom putea ajunge la punctul în care, chiar dacă este mai scump, orădeanul va alege de pe meniu o carne de vânat sau o specialitate din carne de gâscă, contribuind și la o calitate a serviciilor fără de care nu vom putea dezvolta o gastronomie locală care să aducă și mențină turiștii străini”, a spus Samuiel Rus.

Deputatul Szabo Odon, prezent la eveniment consideră că „legislația actuală privind achizițiile, din păcate, nu încurajează deloc acest tip de abordare. De exemplu, ca școlile să poată achiziționa direct de la micii agricultori produsele oferite copiilor, aceştia ar trebui să se înscrie pe SEAP și să aibă cont în Trezorerie”. Se crează astfel o un obstacol în procesul de încurajare a unei gastronomii bihorene bazate pe produse locale și tradiționale.

Viitorul e al clusterelor

Prezent la workshop, Quim Rueda Pilar, promovând produsele locale din Colești a adăugat că, trebuie să ne concentrăm pe trei piloni: educație (peisajul nefiind suficient), gastronomia de calitate și tradițiile (legendele trebuie exploatate pentru un turism autentic).

Ultima expunere a fost a profesorului Adrian Timar, specialist în industria alimentară, prezentarea axându-se pe certificarea produselor. Perisabilitatea și sănătatea oamenilor este un domeniu care necesită o abordare cât se poate de strictă, și producătorii ori managerii de pensiuni, proprietarii de restaurante trebuie să fie atenți la calitatea materiei prime achiziționate. O problemă gravă este lipsa de colaborare între producători, însă, exact la nivelul de micro și mediu, există niște cheltuieli pentru certificare ce nu pot fi ușor susținute de unul singur. Asocierea se necesită de la 3-5 producători.

Dorin Popa, președintele Asociației pentru Promovarea Produselor Agroalimentare Crișana, organizător al sărbătorii Recoltei consideră că viitorul aparține clusterelor. Concluziile discuţiilor au fost că: nu este suficient a dezvolta infrastructura, trebuie să accentuăm și latura de resurse umane, de specialiști. Aceasta fiindcă turiștii sunt greu de adus, dar și mai greu este procesul ca ei să revină, să recomande Oradea și Bihorul.

„Evenimentul va avea continuitate, CJ Bihor, Asociația Crișana, micii producători vor continua să dezvolte cele dezbătute duminică. Prima ocazie va fi la Șinteu, la mijlocul lui octombrie, la Sărbătoarea Cartofului, un brand autentic al locului și a comunității slovace”, spune moderatorul, Adrian Simon.



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor