Gata cu injuriile pe Facebook! Poliția a amendat un bărbat pentru injurii aduse unor persoane pe Facebook, instanța susținând acțiunile polițiștilor

De Ioana Costas
Reactualizat la:
9Comentarii
Gata cu injuriile pe Facebook! Poliția a amendat un bărbat pentru injurii aduse unor persoane pe Facebook, instanța susținând acțiunile polițiștilor
Un bărbat care a adus injurii unei persoane pe Facebook a fost amendat prin poștă, după ce contravenția a fost constatată în mediul online. Poliția i-a trimis procesul verbal de contravenție prin poștă, iar bărbatul a cerut anularea lui în instanță. Judecătorii au respins cererea bărbatului astfel că acesta trebuie să plătească 1.000 de lei pentru cele scrise pe profilul lui de Facebook.

S-a întâmplat în județul Brăila, acolo unde Judecătoria a reținut că procesul verbal de contravenția este legal și temeinic întocmit de către IPJ Brăila. Bărbatul amendat nu a fost mulțumit de decizia instanței și a declarat apel. Calea de atac s-a judecat la Tribunalul Brăila.

În hotărârea Tribunalului s-au aratat următoarele: „Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 19.06.2018 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1.000 lei, reținându-se că în data de 24.05.2018, a proferat injurii și expresii jignitoare la adresa unor persoane pe contul personal de pe rețeaua electronică de socializare Facebook, fiind de natură să lezeze demnitatea și onoarea celor în cauză. Fapta a fost încadrată ca reprezentând contravenție potrivit art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, fiind sancționată potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) din același act normativ. Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului, fiindu-i comunicat acestuia prin poștă. În drept, făcând aplicarea dispozițiilor legale în materie, respectiv art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea contravențională formulată de petent a fost depusă în termenul prevăzut de lege, respectiv în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției. De altfel, acest aspect nu a fost contestat de intimat în cauză. Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta. În speță, referitor la legalitatea procesului-verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului-verbal, precum și pe cele în rapo rt cu fondul acestuia. În privința elementelor de formă ale procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 16 din O.G. nr. 2/2001, <<procesul-verbal de contravenție trebuie să cuprindă obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele de identificare din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii, dacă respectivul act normativ prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea>>. <<Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, care poate fi constatată și din oficiu>>, astfel cum prevede art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității, a căror lipsă poate fi invocată și de instanță din oficiu. Instanța nu poate reține apărarea formulată de petent, prin care acesta a invocat nelegalitatea procesului-verbal, întrucât fapta contravențională nu a fost descrisă suficient. Astfel, instanța constată că în cuprinsul procesului-verbal a fost stabilită precis fapta săvârșită de petent, și anume că acesta <<a proferat injurii și expresii jignitoare la adresa unor persoane pe contul personal de pe rețeaua electronică de socializare Facebook, fiind de natură să lezeze demnitatea și onoarea celor în cauză>>. De asemenea, agentul constatator a indicat și temeiurile de drept, respectiv normele ce prevăd și sancționează contravenția. Totodată, referitor la afirmația petentului conform căreia prin încheierea procesului-verbal în lipsa lui nu a putut formula obiecțiuni, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001, instanța o constată neîntemeiată. Astfel, din interpretarea dispozițiilor alin. (7) al art. 16 din O.G. nr. 2/2001 reiese că agentul constatator are două obligații, respectiv obligația de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și obligația de a le consemna în procesul-verbal la rubrica <<alte mențiuni>>. Din coroborarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 rezultă că neîndeplinirea obligației de a consemna obiecțiunile contravenientului este sancționată cu nulitatea relativă, anularea actului intervenind în condițiile art. 175 alin. (1) C.pr.civ., și anume doar în măsura constatării unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. De altfel, în acest sens s-a pronunțat și ICCJ, în decizia nr. XXII din 19.03.2007. Instanța reține și faptul că instituirea obligației de a consemna obiecțiunile contravenientului în procesul-verbal la rubrica <<alte mențiuni>> este o garanție a respectării dreptului la apărare al contravenientului. În consecință, instanța apreciază că dreptul la apărare al petentului și egalitatea armelor, ce reprezintă condiții ale unui proces echitabil, sunt respectate în cauză, instanța având posibilitatea să verifice în concret dacă s-au respectat dispozițiile legale în materie prin acordarea posibilității petentului să-și formuleze probatorii în susținerea plângerii și să formuleze eventualele obiecțiuni în instanță, ceea ce petentul de altfel a și făcut în cuprinsul plângerii formulate în cauza dedusă judecății.

Cu privire la apărarea petentului, prin care acesta a invocat faptul că procesul-verbal a fost întocmit la peste 3 săptămâni de la constatarea faptei, instanța arată următoarele: În primul rând, termenul general de prescripție a aplicării sancțiunii contravenționale, prevăzut de art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, este de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Prin raportare la aceste dispoziții legale, și având în vedere că fapta a fost constatată la data de 24.05.2018, iar procesul-verbal a fost întocmit la 19.06.2018, instanța constată că au fost respectate prevederile impuse de art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, sus-citat. Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, cum a fost reținută de agentul constatator.

Astfel, potrivit art. 2 pct. 1 din Legea nr . 61/1991, <<Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice>>. Totodată, art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991 stabilește că nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.

Așadar, prin raportare la descrierea faptei de către agentul constatator, instanța apreciază că aceasta a fost corect încadrată, aplicându-se sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 lei, sancțiune legal aplicată prin raportare la limitele prevăzute în textele evocate. În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că procesul-verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie instituită prin lege, care însă poate fi răsturnată prin proba contrară, fiind de competența instanței de judecată să controleze aplicarea și executarea sancțiunilor contravenționale, astfel cum reiese din cuprinsul art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

Totodată, instanța mai reține că procesul verbal de contravenție este un act juridic administrativ întocmit de către un reprezentant al statului, bucurându-se astfel de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, probă ce revine petentului, în condițiile art. 249 C.pr.civ.

În cauza de față, instanța reține că aplicarea prezumției de legalitate și temeinicie nu depășește aceste limite rezonabile. Dând eficiență acestei prezumții, nu se încalcă proporția rezonabilă între interesul general al statului, în îndeplinirea rolului său de gardian al interesului public, de a reglementa materia contravențională, atât sub aspectul instituirii anumitor contravenții, cât și a procedurii de constatare și sancționare a acestora, și interesul particular, reprezentat de interesul petentului la apărarea tuturor drepturilor personale. În cauza de față, instanța apreciază că petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de care se bucură procesul-verbal de contravenție contestat sub aspectul temeinicei, prin probele administrate acesta nedovedind o situație de fapt contrară celei reținute în cadrul procesului-verbal.

Astfel, din înscrisurile depuse de intimat la dosar, rezultă săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului, respectiv faptul că acesta a adresat injurii unor persoane pe contul său personal de pe rețeaua Facebook, de natură să lezeze demnitatea și onoarea acestora. Cu privire la apărarea formulată de apărătorul petentului, conform căreia intimatul nu a dovedit că acesta a lezat demnitatea altor persoane în afara celor jignite, instanța constată că acest aspect este nerelevant, petentul fiind sancționat tocmai pentru jignirile aduse persoanelor respective, nefiind necesar să lezeze demnitatea altor persoane.

Totodată, instanța constată că petentul nu a adus nicio probă în susținerea afirmației potrivit căreia contul său de Facebook a fost închis din data de 1 mai 2018. Mai mult, dacă acest lucru ar fi fost adevărat, petentul nu ar fi avut cum să mai facă nicio postare, însă din probatoriul administrat în cauză reiese în mod clar că acest cont era activ, petentul efectuând postări la datele de 12 mai, 24 mai, respectiv 27 mai.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța reține că prin probatoriul administrat în cauză s-a făcut dovada săvârșirii faptei contravenționale reținute în sarcina petentului, că forța probantă a actului în litigiu nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

În ceea ce privește proporționalitatea, instanța reține că agentul constatator a făcut o corectă individualizare a sancțiunii, prin raportare la dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora <<sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal>>. Contravenția săvârșită de petent se sancționează cu amendă de la 200 la 1.000 lei, acestuia fiindu-i aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 1.000 lei. Având în vedere elementele prevăzute de art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, precum și faptul că prin injuriile aduse persoanelor respective, injurii greu de redat în cuvinte, a fost lezată demnitatea și onoarea acestora, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite, iar odată executată, este aptă să responsabilizeze petentul și să-l determine ca pe viitor să-și corecteze conduita socială”.

Motivarea apelului

Împotriva acestei sentințe bărbatul a declarat apel. În motivare a arătat: „Instanța a apreciat că plângerea contravențională este neîntemeiată, motivând că nu s-ar fi reușit răsturnarea prezumției de legalitate de care se bucură actul constatator și că, de asemenea, sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei. Nu poate fi de acord cu o astfel de motivare, câtă vreme deși actul constatator se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, acesta trebuie dovedit nu doar prin simpla «fixare » in scripte a faptei de care s-ar face vinovat, ci și dovedirea efectivă a acesteia cu mijloace de probă (martor, înregistrări audio-video, recunoaștere a faptei etc). Or, aceste mijloace de probă au l ipsit, astfel încât consideră că fapta care s-a reținut în sarcina sa este nedovedită. De asemenea, un profil de facebook nu este un act de identitate, informațiile cuprinse în acesta având un grad mare de relativitate, astfel încât simpla indicare a unui cont de facebook deschis pe numele apelantului nu poate însemna că tot acesta a fost cel ce a postat. În susținerea procesului verbal nu s-a făcut nici măcar o simplă constatare științifică, informatică, și care ar fi putut într-adevar stabili dacă apelantul a fost cel care a postat sau nu”.

Respins ca nefondat

Examinînd sentința atacată – potrivit art. 476 și următoarele C.pr.civ. Tribunalul apreciază că apelul nu este fondat pentru următoarele considerente: „Instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, în baza analizei probatoriului administrat în cauză. Faptele reținute în actul de constatare rezultă din înscrisurile depuse la dosarul de fond de agentul constatator. Se mai reține că dovada contrară, în ceea ce privește autorul postărilor, revenea apelantului deoarece postarea pe un cont de facebook naște prezumția simplă că aparține persoanei pe numele căruia este deschis contul, prezumție care poate fi combătută prin probe contrarii de aceasta. Față de cele arătate în temeiul art. 480 C.pr.civ., apelul va fi respins ca nefondat”.

Hotărârea Tribunalului Brăila este definitivă.

Taguri: , ,


9Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor