Greutăţile pot pava poveştile de succes

Reactualizat la:
Greutăţile pot pava poveştile de succes
REŞIŢA – Problema migraţiei a fost pusă pentru a patra oară, la Reşiţa, sub cupola palatului administrativ municipal, de Ziua Diasporei. Ieri, de 23 august, autorităţile au încercat să răspundă, sub sloganul „Hai acasă“ la întrebări legate de motivele plecării, de motivele care i-ar aduce înapoi, legate de efectele pe care le are plecarea asupra copiilor rămaşi acasă…

Discuţiile au fost conduse de Dorinel Hotnogu, consilier al primarului, care a subliniat că la nivelul municipalităţii s-a pus problema acordării câte unui teren pentru cei care s-ar întorce, şi a vorbit despre oportunităţile de afaceri. Dramatic a fost cuvântul susţinut de Măriuţa Simionescu, preşedintele filialei judeţene a Organizaţiei Salvaţi Copiii, care a vorbit despre cazuri extreme, când copiii afectaţi au recurs la gestul sinuciderii. Tot ea a prezentat şi puţinele cifre disponibile la acest capitol: dacă în decembrie 2014, la nivel naţional, erau 24.324 de familii cu ambii părinţi sau cu părintele susţinător plecat în străinătate, din octombrie până în decembrie, existau notificările legale pentru doar 5.400 dintre cazuri. În Caraş-Severin, la final de 2014, pentru cele 288 de familii cu copii rămaşi singuri, au fost transmise 122 de notificări care să informeze autorităţile vizavi de acest lucru. În vreme ce organizaţia se implică activ, Măriuţa Simionescu s-a plâns de neimplicarea mediului şcolar şi de faptul că acesta nu este deschis la găsirea de soluţii.

Şi totuşi, dincolo de copiii afectaţi, cu reale probleme, există şi cazurile fericite ale celor care au avut şi curajul reîntoarcerii, unii dintre ei pentru a pune pe roate o viaţă nouă, pe calea antreprenoriatului. Iar unii dintre „repatriaţii“ prezenţi la Reşiţa ne-au vorbit despre împlinirea materială, sufletească şi despre dorinţa de a face ceva şi în România.

De ce ar trebui românii să se întoarcă acasă? Pare o întrebare la care e greu să găseşti un răspuns. Totuşi, cei care au ales această cale, a întoarcerii, îţi oferă un răspuns prompt. Iar noul ni l-a dat, cu toate argumentele, Hildegard Helene Brandl, de la RePatriot: „În primul rând – şi asta reiese din toate sondajele pe care le-am făcut de-a lungul anilor –, din cauza dorului. Adică avem cumva, ca naţie, o legătură strânsă cu ţara noastră de naştere. În al doilea rând, fiindcă există atât de multe oportunităţi în România, care nu există nici măcar în celelalte ţări europene, decât într-o parte. Şi asta pentru ei, care au avut deja curajul să plece într-o altă ţară, să-şi deschidă acolo o afacere, sau chiar doar să meargă acolo să fie angajaţi, înseamnă că au deja curajul. Curajul este ingredientul esenţial pentru antreprenoriat şi sunt atât de multe business-uri mici, medii, mari. Pentru a începe ca antreprenor ai nevoie de curaj, care înseamnă automat şi perseverenţă. Dacă ai asta, dacă ai făcut un asemenea pas – te-ai dus într-o altă ţară, cu o nouă limbă, un univers complet nou pentru tine – asta înseamnă că aceşti oameni ori au avut acest curaj şi perseverenţă sau l-au dobândit antrenându-se. Aşa că dacă ai asta, şi ai atât de multe exemple – fie că ai fost în Germania, în Franţa, în Spania, oriunde – de business-uri mici, medii şi mari care funcţionează acolo şi care nu sunt încă aici, ai fonduri europene, în cazul cărora vine iar următorul exerciţiu financiar 2021-2027, care iar va da bani cu care într-adevăr tu poţi să faci o afacere de orice fel de mărime. E o şansă mare şi eu vă zic asta ca antreprenor, ca repatriată, eu am crescut în Germania 24 de ani. În România, dacă eşti dispus să faci, dacă ai această deprindere, perseverenţă, poţi să faci atât de multe lucruri. Doar trebuie să vrei. Şi noi, pe această parte, trebuie să-l reconectăm la ţară. Cea mai mare problemă a tuturor este asta. Sunt deconectaţi, nu au informaţii, nu ştiu exact ce este, cum este în România. Aşa că, dacă reuşim cumva, şi nu-i un proces de azi pe mâine, constant să le furnizăm informaţii, să-i facem să vină nu doar o zi, două pe an, ci pot să vină de două, trei ori, sau unii nu vin deloc şi poate că încep să vină. Deja este un punct care va permite, ca în câţiva ani, să se întoarcă. Dacă vă uitaţi pe repatriot.ro, avem poveşti de succes. Şi acolo sunt zeci şi sute de oameni care s-au întors şi fiecare spune povestea lui, adică ce-am făcut acolo, ce fac aici, cum a fost. Nimeni nu zice că e uşor, dar nici să se ducă într-o oarecare altă ţară n-a fost uşor. Aşa că, dacă luăm asta în considerare şi faptul că toţi suferă de dorul de acasă, de prieteni, de familie, până şi de mâncare, este ceva la care trebuie să te gândeşti: «Hei! De ce să nu încerc?». Viaţa e scurtă, de ce să nu încerci?“.

Antoniu Mocanu



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !