Harold Pinter, aniversat la Oradea

Harold Pinter, aniversat la Oradea
Intr-o seara friguroasa de februarie a anului 1983, la Teatrul de Stat din Oradea se juca, în premiera nationala, piesa lui Harold Pinter „Aniversarea”. În România i se mai jucase doar „Îngrijitorul”, cu o distributie remarcabila.

Piesa ne-a fost adusa de prietenul nostru, oradean traitor la Iasi, distins
anglist, profesorul si scriitorul Horia Hulban. Regizorul caruia piesa i-a spus
ceva – chiar mult, as zice – a fost Sergiu Savin.

Piesa lui Pinter nu era una din categoria celor ce plac neaparat publicului,
dar optiunea teatrului a fost apreciata de critici si, de ce sa nu recunoastem,
spectatorii au fost profund impresionati, tulburati chiar, deopotriva de temele
piesei, cât si de spectacol, actorii Ion Mâinea, Eugen Tugulea,
Tania Filip, George Voinese si regretatii Anca Miere-Chirila si Eugen Harizomenov,
îndrumati atent de regizor, într-un spatiu scenic gândit tot
de el si cu niste costume ale caror croiala si culoare speciale au fost create
tot de Savin, actorii, spun, au fost extraordinari.

O piesa tipica

Numele lui Pinter, dramaturg si actor din aleasa stirpe a englezilor de elita,
este asociat cu cel al dramaturgilor teatrului absurdului (Beckett, Arrabal,
Ionesco, Adamov, Albee etc.), piesa „Aniversarea” fiind, daca pot
spune asa, una aproape tipica pentru acest gen.

Lipsita de o poveste propriu-zisa, ea transmite, înainte de orice, o
stare speciala, anume a însingurarii, a fricii fara o explicatie limpede,
a echivocului, a cautarii înfrigurate a propriei identitati. Personajele
piesei sunt fiinte ratacite parca într-o jungla – de fapt în lumea
moderna – speriate, marginalizate, înspaimântate, amenintate, dezorientate…
Totul le este ostil, comunicarea este exclusa, ele nu traiesc, ci vegeteaza,
asteptându-l – nu-i asa? – pe întârziatul Godot…

Ei bine, da, azi, când stim mai multe despre Pinter – un englez de origine
evreiasca – întelegem si mai bine obsesia numarului în locul numelui,
spaimele de strainii care dau navala peste tine în toiul noptii, facându-ti
viata un cosmar.

Tragica situatie a personajelor din piesa lui Pinter, tulburatoarea lor frica,
intensitatea jocului actorilor, sobrietatea montarii, rafinamentul ei, ne fac
sa credem, iata, azi, când scriitorul a fost distins cu premiul Nobel,
ca si artistii din Oradea l-au cinstit cum se cuvine, de mult, dar parca a fost
ieri.

Elisabeta Pop