„Aceste modificări se discutau de ani de zi şi ni le doream şi noi, la nivel de judeţ”, spune directorul DGASPC Bihor, Călin Puia, care salută modificarea Legii adopţiilor. Şeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor nu e însă pe deplin mulţumit. „De multe ori cei ce vor să adopte ne spun că exclus ţigani, rromi. Iar sistemul e plin de copii rromi. Aceste pretenţii nu le au cei din străinătate, care vor şi ei să adopte. Însă, în continuare avem o problemă cu adopţiile internaţionale”, spune Puia, nemulţumit că modificările vizează adopţiile interne, nu şi pe cele internaţionale, care nu vor fi reluate.
24 în 2011
În sistemul DGASPC Bihor sunt înregistraţi 2.164 de copii şi tineri. Dintre aceştia, 30 de copii au fost declaraţi adoptabili, până la finele lunii octombrie. În acest an au fost adoptaţi 24 de copii din centrele de plasament. În 2010 s-au reuşit 31 de adopţii, iar în 2009 au fost adoptaţi 23 de copii. Aşadar, doar circa 1% dintre copiii şi tinerii orfani ajung să fie înfiaţi. Desigur, acest procent trebuie privit ţinându-se cont şi de o altă realitate a sistemului: un număr mare dintre copiii gestionaţi de către Direcţie sunt bolnavi şi au diverse handicapuri. Totuşi, cifrele nu sunt de natură să impresioneze. Directorul Călin Puia o recunoaşte şi el, chiar dacă ne spune că Bihorul nu stă rău la acest capitol, comparativ cu alte zone din ţară.
„Nu e rău, dar se poate şi mai bine. Le-am spus şi alor noştri (angajaţii DGASPC – n.r.) să deschidă dosarele pentru adoptări, deoarece sunt solicitări. Oamenii au venit la mine şi mi-au spus că aşteaptă de nu ştiu de când. Însă nu trebuie să aştepte, chiar dacă procedura este greoaie”, ne spune şeful DGASPC, care a preluat Direcţia în vară. Pentru ca o adopţie să fie realizată, solicitanţii au nevoie de negaţie până la rudele de gradul IV ale copilului. Se merge, deci, până la mătuşi, unchi şi verişori. Însă aceştia, spune Puia, ori sunt greu de găsit, ori de multe ori doar pun beţe-n roate, aşteptând beneficii materiale din partea viitorilor părinţi adoptivi! Se aşteaptă însă ca noua Lege a adopţiilor să conducă la accelerarea adopţiilor. Proces care s-a dovedit până acum destul de greoi în România.
Termene mai scurte
Iată câteva din schimbările aduse de noua Lege, votată săptămâna trecută de Parlament: orice copil care stă în sistemul de protecţie mai mult de un an va trebui declarat adoptabil, în condiţiile în care, în prezent, nu există un astfel de termen. Apoi, perioada de adopţie a unui copil cu părinţi necunoscuţi a fost reglementată de Guvern la 30 de zile. O altă modificare importantă este şi cea referitoare la reducerea timpului în care un copil cu părinţi dezinteresaţi poate fi dat spre adopţie altor familii.
Potrivit preşedintelui Oficiului Român pentru Adopţii, în România există aproape 67.000 de copii în sistem, dintre care 23.000 în centrele de plasament şi 20.000 la asistenţii maternali. În noua Lege, s-a introdus şi proba ADN, inexistentă până acum. „Am introdus proba ADN-ului pentru cei care recunosc un copil dintr-o legătură extraconjugală şi care, sigur, este o acţiune premergătoare recunoaşterii soţiei şi a adoptabilităţii copilului”, a explicat Bogdan Panait.
CĂLIN CORPAŞ
Citiți principiile noastre de moderare aici!