An de an, iubitorii muntelui sunt atrași de frumoasele trasee oferite de platoul Padiș, din Parcul Natural Apuseni. Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Poiana Florilor, Ghețarul Focul Viu, Pietrele Galbene, Poiana Ponor sau chiar Poiana Glăvoi sunt câteva dintre atracțiile cu care Apusenii atrag, de la an la an, tot mai mulți turiști amatori de drumeții montane.
Problema este că de la un an la altul se constată și creșterea gunoaielor de tot soiul în rezervația naturală. Poiana Glăvoi este un loc care, în fiecare an, se transformă într-o zonă de campare ad-hoc. Chit că nu există condiții pentru această activitate. Așa se face că, în lipsa amenajării unor facilități de igienă publică, frumoșii codri de conifere ce împresoară poiana se transformă într-o uriașă toaletă publică. De bună seamă că, odată ajuns în Glăvoi, orice călător care intră în pădurea din zona de campare se confruntă aproape instantaneu cu senzații ciudate prin stomac, la contactul vizual cu excrementele din pădure, acoperite sau nu cu șervețele – martor al pângăririi acestui loc realmente de vis.
Primar pasiv
Poiana Glăvoi este pășunea comunei Pietroasa, însă aleșii locali nu se grăbesc să reglementeze situația, pentru a oferi un aspect civilizat locului. Mai cu seamă că locul pare croit pentru turismul cu cortul. Cu mici excepții, nici locandele construite fără autorizație, unde se oferă mâncare și băuturi, nu oferă toalete pentru clienții lor. Așa că, vrând-nevrând, cine mănâncă și bea în Glăvoi este nevoit să își facă nevoile în pădure. Primarul de Pietroasa, Cornel Pîlea, nu a putut fi contactat, pentru a-l aborda pe această problemă. Însă lipsa de decizie a primarului, pentru a reglementa problema din Glăvoi, nu este de natură să mire, de vreme ce consilierii locali din comună se iau la ceartă sau chiar la bătaie, cu regularitate, conform celor constatate de martori oculari.
Directorul Administrației Parcului Natural Apuseni, Alin Moș, se declară adeptul rezolvării problemei. Moș susține ideea înființării unui camping în Glăvoi, care să dispună de toate condițiile pentru turiști. Așadar, inclusiv toalete și dușuri. Însă spune că are mâinile legate, de vreme ce pășunea aparține Primăriei Pietroasa. „Administrația Parcului nu administrează în mod direct acel teren. Sunt alte entități, care trebuie să decidă dacă doresc sau nu camping sau loc de campare. Pășunea este proprietatea comunei Pietroasa. Am avut nenumărate discuții cu Pietroasa, însă nu putem forța nimic.
În planul de management al Parcului este prevăzută o zonă desemnată pe care pe viitor să se poată dezvolta un camping. Azi, acele construcții sunt ilegale și an de an punem pe tapet aceleași probleme. A rămas o zonă în care se poate dezvolta un camping, și există în România legislație suficientă ca să-l lămurească pe cel care poate dezvolta un camping. Însă este la latitudinea proprietarului terenului să ia o astfel de decizie sau dacă în continuare tolerează camparea pe o pășune”, ne declară Moș.
Antipatizat de comercianți
Administratorul Parcului Natural Apuseni arată că a întreprins nenumărate controale și sesizări împotriva tuturor celor ce și-au ridicat construcții în Glăvoi și vând acum de-ale gurii, dar care nu au avizul Parcului Natural. De altfel, în mod paradoxal, comercianții din Glăvoi îl arată cu degetul mai degrabă pe Alin Moș, de la P.A. Apuseni, decât pe primarul de Pietroasa, Cornel Pîlea, mult mai permisiv. Adică pasiv. Sunt comercianți în Glăvoi care se țin hărțuiți de rangerii parcului, pe care îi acuză că îi amenință cu demolarea construcțiilor. Acesta este motivul invocat pentru care nu se amenajează alte toalete, fie ele săpate în pământ, fără apă la robinet.
Pe platoul Padiș există mai multe entități de cazare, însă efectul vizual este unul dezastruos. Pensiunile, cabanele și căsuțele dau senzația unui ansamblu haotic, mâna omului impactând în mod catastrofal zona. Nu există nicio integrare arhitecturală în peisaj, iar campingurile sunt inexistente. De altfel, în România această formă de turism în natură – campingul, atât de apreciat de occidentali, rămâne, în continuare, o Cenușăseasă. Nu există strategii de încurajare a acestui turism sustenabil, neinvaziv, care lasă mediul înconjurător nealterat.
Ce face Județul?
Președintele Consiliul Județean, Pasztor Sandor, a părut destul de timorat pe acest subiect, abordat fiind de JURNAL BIHOREAN & BIHON. Întrebat de ce Consiliul Județean refuză să se implice, Pasztor a ezitat. Cu atât mai mult cu cât administrația județeană a alocat deja fonduri pentru realizarea de module cu dușuri și toaletă în alte zone turistice ale Bihorului, unde se campează: la Șuncuiuș și Vadu Crișului. Nu și în Padiș – Glăvoi, în ciuda insistențelor consilierului județean Sebastian Lascu.
„Nu am cum să duc femeie de servici din Oradea. Nu am cum să fac WC. Trebuie realizat un regulament de camping, pentru cei care fac camping. Pe toată zona Munților Apuseni”, a încercat să se poziționeze președintele Pasztor. Într-un final a promis, cu jumătate de gură, să ducă o serie de toalete ecologice în Glăvoi, pentru ca măcar viitorul sezon estival să nu pută la fel de greu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!