Interviu cu chestorul Liviu Popa, şeful Direcţiei Generale Anticorupţie

7Comentarii
Interviu cu chestorul Liviu Popa, şeful Direcţiei Generale Anticorupţie
Fostul şef al Poliţiei Bihor, chestorul Liviu Popa, acum director general la Direcţia Generală Anticorupţie, a acceptat să vorbească despre poliţiştii corupţi din România, despre rolul familiei în cariera de poliţist, despre munca de la Anticorupţie, dar şi despre trăirile, stresul şi presiunea trăite până acum ca poliţist.

Ce realizări aveţi de când conduceţi DGA, structura pe care aţi acuzat-o în 2008 că se ocupă mai mult de „găinării”?

Popa – Nu vreau să spun că în această unitate toate lucrurile au mers şi merg foarte bine. Am avut o perioadă de evaluare a unităţii, în care, spre surprinderea mea, am aflat că multe dintre pârghiile de lucru nu erau dintre cele mai sănătoase. Astfel, în ce priveşte partea de investigaţii, activitatea DGA se baza mai mult pe câteva artificii statistice decât pe un management bine condus. Erau metode de lucru în investigaţii care îi avantajau pe oamenii care minţeau. Am schimbat ordinul privind culegerea de informaţii şi dezvoltarea informaţiilor astfel încât să existe criterii foarte clare de apreciere a informaţiilor şi de apreciere a celor care dezvoltă astfel de informaţii. Cred în obiectivism, cred în adevăr, cred într-un mod de a desfăşura activităţile profesionale după criterii de performanţă. Din nefericire şi în domeniul prevenirii am descoperit la DGA un fel de „Vă rog să nu luaţi mită” sau „Să nu daţi bani poliţiştilor”. E deja un flagel urât şi sensibil şi activitatea de prevenire a corupţiei presupune o replică ştiinţifică la acest fenomen. De aceea am dezvoltat biroul de studii şi proiecţii la DGA, am adus mulţi specialişti, în special sociologi şi psihologi, care au realizat (un lucru apreciat şi în Raportul de ţară privind corupţia) o metodologie a vulnerabilităţii şi a ameninţărilor în domeniul corupţiei. Mă interesează foarte mult ca în acest viitor serviciu să identificăm cauzele corupţiei, moduri de acţiune, reguli administrative.

Care sunt cauzele corupţiei poliţiştilor?

Popa – Pe un prim studiu pe care l-am făcut, salariul în percepţia tuturor lucrătorilor ministerului e o cauză a corupţiei situată doar pe locul cinci. Pentru cei din Minister, prima cauză care generează corupţia este organizarea socială din România, apoi e contactul prea des între poliţist şi cetăţean, apoi e influenţa politicului în Poliţie. Sunt şi alte cauze.

Câţi angajaţi la DGA sunt corupţi, câţi morali?

Popa – Prezumţia de nevinovăţie funcţionează şi la DGA. Majoritatea lucrătorilor de la DGA sunt profesionişti, morali, cinstiţi şi corecţi. Dar au fost situaţii când, de exemplu în 2009, trei lucrători de la DGA au fost cercetaţi şi încă se află în diverse stadii de procese penale. În 2010, un altul, care „chiar dacă a trecut pe la noi (DGA) vremelnic” a fost reţinut de DNA, într-un dosar unde au lucrat şi ai noştri de la DGA.

Unde e mai greu – la Poliţie sau la DGA?

Popa – Am ferma convingere că nu se pot compara „grelele” din cele două instituţii. La poliţie eram mai conectat la partea operativă şi eram chiar participant la toate problemele deosebite care apăreau în Bihor. Eram deranjat noaptea la telefon, weekendul nu era weekend, dar nu-mi displăcea, era o satisfacţie. Chiar eram implicat direct şi era un colectiv deosebit de poliţişti, cum puţine sunt aşa în ţară.

În ce parte a României aveţi informaţii că sunt mai mulţi poliţişti corupţi?

Popa – Comportamentele poliţiştilor sunt date şi de anumite conjuncturi. Sunt foarte mulţi poliţişti corupţi pe frontieră unde funcţionează traficul de ţigări şi de băuturi. Există de asemenea tronsoane de drum unde poliţiştii rutieri sunt cei pe care îi găsim cu mâna întinsă. Sunt şi alte situaţii. În a doua parte a acestui an vom avea o hartă mai clară cu zonele unde activează mai mult poliţiştii corupţi.

Cât de mare e imixtiunea politicului la DGA? Unii ar putea spune că şi dvs. sunteţi mai apropiat de PDL datorită proiectelor pe care le-aţi iniţiat şi pe care ministrul Blaga le-a sprijinit…

Popa – E exclus. În niciun fel. Lumea poate spune foarte uşor… Am o relaţie excelentă cu dl Blaga. E foarte uşor să lucrezi în orice structură a ministerului când ministru este Blaga. Nu am avut nici cu ceilalţi miniştri nicio problemă. Nu contest că Blaga a avut o reacţie decisivă în proiectele pe care le-am derulat legate şi de sediul Poliţiei Bihor. Dar vă asigur că relaţia mea excelentă cu dl Blaga se datorează faptului că este un om extrem de corect. Blaga merge pe principiul – ai grijă ce faci că tu răspunzi – şi nu cere decât obiectivitate în ce faci.

Aţi primit ameninţări de când sunteţi la DGA?

Popa – Nu se pune problema, ameninţările sunt legate mai degrabă de flagelul corupţiei fiindcă societatea românească are mult de suferit. E foarte important ca un lucrător de la DGA să lucreze în primul rând legal, să respecte şi legea şi procedura penală de lucru, dar cred că obiectivitatea angajaţilor de la DGA va trebui corectată pe alocuri. Sunt situaţii când avem date nu tocmai elegante despre câţiva lucrători DGA, care foarte uşor cochetează cu zona corupţiei în anumite domenii. Nu cred că de când sunt la DGA vreun lucrător de aici poate spune că am cerut altceva subalternilor decât să muncească şi să aibă rezultate.

I-aţi ţinut „la respect” pe interlopi cât aţi fost aici şef la Poliţia Bihor. S-au bucurat când aţi plecat?

Popa – Nu, cred că toţi lucrătorii de la Poliţie, Jandarmerie şi Poliţia de Frontieră care duc toată această căruţă a liniştii au suficientă capacitate să asigure linişte în acest judeţ.

Vă place să pedepsiţi poliţişti sau vreţi doar să faceţi curăţenie?

Popa – Pedeapsa vine pentru fapta poliţistului nu pentru că e poliţist. Nu am nicio satisfacţie când un poliţist e arestat. Satisfacţia mea e că cei care sunt corupţi sunt şi trădători şi nu au ce căuta într-un sistem ca cel al Poliţiei. Poliţiştii, cei mulţi, sunt arătaţi din păcate cu degetul din cauza unui procent extrem de mic al poliţiştilor corupţi care pătează imaginea tuturor lucrătorilor din Poliţie.

Vizaţi o funcţie mai mare?

Popa – Nu. Sunt o etapă de reconstrucţie a DGA şi am făcut o promisune cu mine în primul rând că dacă nu eficientizez activitatea DGA până la sfârşitul acestui an plec şi sigur voi pleca pe o funcţie mai mică.

Rezistenţa la stres e o cerinţă a unui lucrător DGA. Un exemplu de stres maxim trăit de dvs?

Popa – A fost un moment de o presiune mare acum trei – patru ani: episodul Gepiu, în care au existat presiuni fantastice asupra mea când, chipurile, în acţiunea noastră împreună cu Electrica am bătut ţiganii şi i-am dus cu cătuşele pe mijlocul drumului. Toată conjunctura mi-a creat un stres aparte şi uneori ne stresează lucruri care nu sunt motive reale de stres. Sunt momente în care lucrurile necomunicate sau netransmise în totalitate pot genera stări care nu au nimic de-a face cu realitatea şi care, la rândul lor, îţi determină stări de stres foarte greu de controlat. Au fost două trei zile de stres fantastic, dar am reuşit să ies din acea stare cu ajutorul purtătorului de cuvânt Alina Dinu şi psihologul instituţiei Smaranda Brumar care, nefiind implicate în partea operativă, au ştiut să dezamorseze tensiunea mai uşor. Mai sunt alte motive de stres – pentru mine inaugurarea Inspectoratului;  e stresul că ai atâtea vizite şi trebuie să iasă totul perfect, mergi şi verifici orice colţ, orice lucru care nu e pus la punct. 

O condiţie a lucrătorului DGA e să fie echilibrat emoţional. Ce înseamnă de fapt echilibru emoţional pentru un poliţist şi pentru un angajat la DGA?

Popa – S-ar putea în viaţă să fie momente când lucrezi la o cauză şi îţi „salţi” colegii. Trebuie să ai un echilibru emoţional care să genereze profesionalism şi să nu lucrezi cu emoţie în dosar. Ca inspector şef m-am dus cu colegi de la DGA şi „l-am ridicat” pe fiul unui coleg de-al nostru poliţist. Să nu credeţi că e uşor. Au fost şi alte situaţii…

Cât timp alocaţi copiilor şi de câte ori aţi fost la şedinţele cu părinţii pentru copiii dvs. ?

Popa – Când e vorba de sacrificii, primii pe listă sacrificaţi sunt cei apropiaţi. Faptul că nu pot să vin în fiecare zi acasă e un sacrificiu al familiei în primul rând. Din păcate în acest an şcolar nu am fost la şedinţele cu părinţii, dar până să plec la Bucureşti am absentat doar la o singură şedinţă cu părinţii, tot pentru că am fost plecat din Oradea. Am participat la toate evenimentele copiilor mei fiindcă am convingerea mea fermă că o familie bună, adevărată îşi asigură baza carierei profesionale. Totul se bazează pe familie. Acum aloc familiei două telefoane pe zi, timp în care vorbesc cu toţi şi în weekend când vin acasă. Dar de când sunt la DGA, toate vizitele mele au început cu vizitele la Inspectorat. Poliţia Bihor a fost mult timp prioritatea mea numărul zero şi au fost situaţii când am venit la Oradea, nu am intrat în casă şi am mers la Inspectorat. Ştiam fiecare centimetru pătrat din acel inspectorat. Chiar dacă am plecat la Bucureşti legătura mea cu constructorul şi cu proiectantul  a fost la fel şi după ce am plecat.

Aţi deschis o tradiţie să invitaţi veteranii din poliţie de Ziua Poliţiei?

Popa – Din 2006 de când am organizat eu Zilele Poliţiei am invitat toţi foştii inspectori şefi şi pensionarii. Mai mult, o dată pe an îi invitam eu pe pensionari la masă. Ideea era să mă văd o dată pe an cu pensionarii din Inspectorat.

Ce hobby aveţi, ce vă place să faceţi, ce aţi vrea să faceţi şi nu prea aveţi timp?

Popa – Îmi plac drumeţiile pe munte împreună cu familia, să îmi petrec timpul în natură, acolo unde nu te deranjează nimeni. Îmi place fotbalul, înotul, mi-ar place să am timp măcar o oră în fiecare seară să înot. Mi-ar place foarte mult tenisul de câmp, dar discopatia nu mă mai lasă să joc. Sunt perioade când găsesc cărţi bune şi atunci îmi găsesc şi odihna, dar şi motivarea pentru a nu merge la sport. Televizorul e un hobby în zilele noastre care nu totdeauna e benefic nici pentru mine nici pentru cei din jur.

Cât de des mergeţi la biserică fiindcă v-am auzit de multe ori că o frecventaţi. E o obişnuinţă sau vreţi doar să fiţi văzut de alţii?

Popa – Când merg la biserică, îmi place la Universitate, la mănăstire sau la biserica din satul meu. Nu o fac ostentativ, dar din păcate nu merg atât de des pe cât aş dori.

De câte ori aţi vrut să vă lăsaţi de meseria de poliţist?

Popa – Au fost şi situaţii generate de factori externi. La un moment dat am prezentat un raport de demisie, împreună cu un coleg, dar inspectorul-şef din vremea respectivă a refuzat să îl semneze. Tata a aflat şi el de demisie, a fost la mine şi m-a convins să nu renunţ. Sunt situaţii când uneori nu îţi convin anumite lucruri, dar în viaţă nu faci doar ce vrei şi nu neapărat pentru că aşa vor alte persoane ci pentru că sunt unele reguli. Îmi pare bine că nu am plecat.

Ce transmiteţi poliţiştilor bihoreni?

Popa – Am plecat la o altă instituţie, dar sufletul meu a rămas în poliţie şi îi rog să facă în viaţa lor în aşa fel încât să nu ne întâlnim decât ca prieteni, atât cu mine cât şi cu colegii de la DGA . Îi asigur pe poliţiştii de bună credinţă că au de câştigat pe termen lung chiar dacă au ceva de pierdut pe moment.

Ce transmiteţi cetăţenilor simpli?

Popa – Din toată inima şi din tot sufletul meu le urez Sărbători fericite, să aibă parte de multă linişte în sufletele şi inimile lor şi vreau să îi asigur că de câte ori vor veni la Bucureşti vor găsi în mine un prieten. Mă identific cu Bihorul, cetăţenii Bihorului intră toţi în sufletul meu.

Otilia Şandor



7Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor