Interviu cu Dacian Palladi:„Tare mi-ar plăcea să fie un avantaj să ai buletin de Oradea”

De Veronica Bursaşiu
Reactualizat la:
15Comentarii
Interviu cu Dacian Palladi:„Tare mi-ar plăcea să fie un avantaj să ai buletin de Oradea”
© Dacian Palladi, mândru de familia lui. FOTO: Arhiva personală
E validat de piaţă ca şi un reputat consultant în afaceri. Acum e gata să se supună validării orădenilor ca şi consilier local PNL.

Abordează cu lejeritate subiecte precum transformarea digitalizată a industriilor, ori cel al dronelor de urmărire- tracking drone. Îi place să lucreze interegeneraţional: cu oameni de 60-70 de ani, dar şi cu cei sub 23 de ani pe care îi consideră „purtători ai viitorului”.

Cântă la vioară, joacă pe acorduri de muzică populară cu lejeritatea şi ştiinţa unui profesionist. Mereu avangardist, a plecat din poziţia de cel mai tânăr procuror al României direct în tranşeele afacerilor, crescând împreună cu mediul de business românesc.

Acum se află la un pas de a accede în Consiliul Local Oradea, proiectul său fiind o dezvoltare inteligentă a oraşului. Un răsfăţat al posturilor de televiziune care şi-l doresc ca invitat, un speaker inteligent şi plin de vervă: Dacian Palladi.

Jurnal bihorean: Mărturiseai că eşti pasionat de realism. Eu aş pune alături şi o doză de pragmatism dublat de un înalt grad de sensibilitate – eşti capabil să lăcrimezi ascultând o melodie fără să te ascunzi. Şi asta când ai fost cel mai tânăr procuror din România anilor ’90 , consultant în afaceri…

Dacian Palladi: Cred că mai degrabă ascuţimea spre realism, are accente în ceea ce mă priveşte ca urmare a activităţii în domeniul afacerilor, şi mai expres cea de consultant în marketing. Există zone de cercetare în marketing care presupun analiza pieţei, a concurenţei, nu în ultimul rând, analize strategice. Pasiunea pentru economie politică şi filisofie au fost ingredientele secrete din momentul admiterii la Drept. La acestea putem adăuga şi pasiunea tipică adolescenţei şi curiozitatea- unul dintre cele mai importante atribute, şi avem un tablou mai clar. Am avut parte apoi de o facultate proactivă şi interactivă. A venit apoi practica în procuratură- care e un moment important. Am continuat însă să fiu tânăr, curios şi proactiv, şi am descoperit business-ul ca un spaţiu de joc destul de mare.

J.b.– Generaţia noastră s-a format, practic, din punct de vedere al studiilor economice, în perioada comunismului. Ai avut însă curajul să renunţi la o meserie râvnită şi respectată- cea de procuror- şi să intri într-o lume complet nouă, necunoscută- a afacerilor, în care se joacă după alte reguli decât ceea ce aflaserăm noi din cărţi.

D. P. -Eu am crescut odată cu mediul de business românesc. Lumea nu stă pe loc, trebuie să te reinventezi. Deocamdată ţin pasul, lucrez foarte mult intergeneraţional cu oameni de 60-70 de ani, dar şi cu cei sub 23 de ani. În ei există viitorul, ei poartă viitorul, şi eu vreau să rămân în legătură cu viitorul. Fiind în legătură cu ei, sunt în legătură cu viitorul.

J.b.– Eşti preocupat de generaţia Y, generaţia Digital Natives, aşa cum o sintetiza sociologul Mircea Kivu.O generaţie care foloseşte internetul ca primă metodă de comunicare virtuală, care vrea motivaţie în ceea ce face, pretinde ascensiune în carieră, caracterizată de autodidactism.

D.P. -E generaţia pentru care, hârtia ca suport ridică semne serioase de întrebare…Eu joc rolul de interfaţă între generaţia noastră şi generaţiile care vin.
De fapt, mă străduiesc să fiu un om realist, conştient fiind că am evidente limite în a înţelege pe de-a-ntregul provocatoarea, surprinzătoarea şi nu de puţine ori dureroasa realitate.
Consider că, a te preocupa de mai buna înţelegere a realităţii este o condiţie esenţială pentru elaborarea oricărui plan sau strategie ce vizează viitorul, după cum cred că este o condiţie esenţială pentru descoperirea şi administrarea propriei identităţi.

1dacian1

J.b.– De ce ai ales să intri în jocul politic într-un moment în care există o evidentă reţinere faţă de politică, într-un moment în care dacă eşti membru de partid, chiar dacă până ieri erai apreciat şi recunoscut, de mâine poţi primi etichete ce ţin de antonimele acestor calităţi.

D.P. -Nu e un secret că în perspectivă luam politica precum o posibilă zonă de acţiune, în viitor. S-au schimbat însă lucrurile pentru că primarul Bolojan mi-a prezentat un tablou cu imaginea clasei politice care s-a deteriorat, cu partidele care şi-au epuizat resursele în promovarea oamenilor, şi a susţinut că e nevoie de oameni cu imagine bună, validată de practică și de ceea ce au realizat în carieră.

Adaug şi faptul că omenirea nu a inventat un mecanism de guvernare în afara politicii. Churchil spunea că democraţia e un sistem politic prost, dar cel mai bun pe care l-a inventat omenirea. Sunt conştient că intrând în politică creşte posibilitatea de a-mi depuncta imaginea publică.

Sunt conştient şi sper că principiile şi valorile pe care le împărtăşesc, experienţa de viaţă şi comunicarea vor înclina balanţa spre a zidi şi nu spre a dărâma. Şi asta nu e politică. Nu îmi detest competitorii. Cu unii dintre ei avem vechi şi bune relaţii şi nu am de gând să le stric de dragul de a ieşi în evidenţă. Aştept cu interes dezbaterile inteligente, dezbaterile pentru comunitate.

J.b.– Ţi-ai construit imaginea pe realizările personale. Cu ce pachet de măsuri vrei să intri în Consiliul Local, măsuri care la final de mandat să poarte marca Dacian Palladi?

D.P. – Am participat la discuţiile pentru dezvoltarea economică a Oradiei până în 2020. În anumite puncte aceastea poartă şi amprenta mea. A fost o discuţie cu cărţile pe masă. Sunt idei pe care doresc să le implementez şi stabilizez ca urmare a praxis-ului meu în business. Am ajuns la concluzia că în multe aspecte contează numărul oamenilor ce alcătuiesc o comunitate.

Voi pleda pentru o creştere inteligentă a populaţiei în Zona Metropolitană Oradea şi în zonele limitrofe, prin import de resurse umane. Provin din tranşeele afacerilor şi pot spune că una dintre problemele oraşului este sărăcia bazinului de selecţie a resurselor umane. Aceasta influenţează atât de grav şi de serios perspectivele de dezvoltare ale afacerilor, încât oamenii de afaceri îşi relochează business-urile fiindcă nu mai au de unde să-şi selecteze personalul.

Am clienţi care s-au mutat de la Arad în Timişoara din acest motiv. Oradea nu mai are bazin de selecţie de resurse umane şi din această perspectivă trebuie să facem oraşul mai atractiv, să ţinem seama de forţa colosală, care este capacitatea omului de a opta uşor, de a căuta binele oriunde în lume. Trebuie să avem la Oradea parte de o dezvoltare economică diversificată. Să nu producem numai încălţăminte, numai îmbrăcăminte…

În ceea ce mă priveşte o să promovez foarte mult o strategie inteligentă,să aduc servicii medicale de înaltă clasă. Dorinţa mea este, şi am şi susţinerea primarului Bolojan, să aducem somităţi ale lumii medicale să profeseze în Oradea. În primul rând vom apela la medici de renume cu origini bihorene care lucrează în centre universitare recunoscute, dar şi la alţi medici de top. Vreau să le putem spune că :„ vă putem oferi cazare, transport, tot ceea ce este necesar pentru a face performanţă în profesie”. Tare mi-ar plăcea să fie un avantaj să ai buletin de Oradea, ca pe baza acestui buletin să ai avantaje…

Trecând cât de cât prin viaţă, trăind în România, este foarte posibil să fi cunoscut deja ipostaza în care poţi să spui : „Ştiu, şi la ce ma ajută?!” Nu am putut, nu pot şi este puţin probabil să pot face ceva, pentru a schimba lucrurile. Mă încăpăţânez să cred, că a şti, este un pas mai aproape, spre a face. Vă invit deci să ştiţi şi să faceţi…

J.b. – Nu pot decât să mă entuziasmez în faţa unei perspective în care sintagma „cel mai bun serviciu medical e trenul de Cluj”. Toate cheltuielile care le generează astfel de deplasări orădeanului, să fie înlocuite cu servicii de top. Adăugăm şi banii plătiţi pentru serviciile medicale care ar rămâne în Oradea. Ar fi un plus greu de cuantificat în valoare reală. Un mare plus fără doar şi poate.

D.P. -Înainte de toate îmi doresc însă realizarea planului de dezvoltare propus de PNL în perioada 2016-2020 care are ca direcţii: oraşul conectat, oraşul competitiv-cu spaţii publice de calitate, oraşul inteligent. Doresc să fim racordaţi la profesiile viitorului.

Recomandările Institutului pentru Viitor în ceea ce priveşte competenţele ce vor fi căutate în perspectiva anului 2020, pe piaţa muncii globale sunt: sense – making – adică capacitatea de a înţelege semnificaţia subiectului discutat şi a altor aspecte complexe care nu pot fi “codate” şi procesate de un calculator; social intelligence – abilitatea de a te conecta cu ceilalţi într-un mod direct şi profund, de a simţi şi interacţiona; novel&adaptative thinking – capacitatea de adaptare la diferite sarcini şi de a găsi soluţii inovatoare; cross-cultural competency – abilitatea de a lucra în medii culturale diferite; computational thinking – abilitatea de a traduce vaste cantităţi de date în concepte abstracte şi de a înţelege conexiunile; new media literacy – abilitatea de a dezvolta conţinut pe baza formelor de new media şi de a-l folosi în comunicarea persuasivă; transdisciplinarity – capacitatea de a înţelege sarcinile şi de a adapta procesele de lucru pentru a atinge obiectivele dorite; design mindset – abilitatea de a înţelege sarcinile şi de a adapta procesele de lucru pentru a atinge obiectivele dorite.

La cestea se adaugă cognitive load management – abilitatea de a filtra informaţia în funcţie de importanţa sa şi de a folosi la maxim resursele cognitive; virtual collaboration – abilitatea de implicare şi de a lucra productiv chiar şi ca membru al unei echipe virtuale.

1dacian2

J.b.-Ştiu că pe lângă poziţia de consultant în afaceri, tu te ocupi şi de tinerii care vor să-şi descopere abilităţile profesionale. Ai o ocupaţie căreia nu i-am găsit corespondent în nomenclatorul de meserii.
D.P. – Unii i-ar spune orientare profesională…
J.b. –  Ştiu că faci mult mai mult decât atât. Cum decurg întâlnirile cu tinerii care apelează la serviciile tale? Cum acţionezi din această perspectivă cu copiii tăi?

D.P. – Fundaţia şi axele familiei pornesc de la învăţătura creştină, de la cuvântul lui Dumnezeu care spune că „Biblia este Dreptarul învăţăturilor noastre.. Ţine-l cu credinţă!” Ideea este să facem totul aşa ca şi pentru Dumnezeu. Ne străduim să fim responsabili, să nu ne risipim, cercetăm totul şi luăm ce este bun. Nu punem munca, profitul sau interesul în locul lui Dumnezeu.

Ne considerăm total dependenţi de Dumnezeu, trăim voia lui şi nu ambiţiile noastre. Nu ne considerăm la cârma vieţii. În aceste lucruri îmi găsesc suportul pshihic. Cum decurg întâlnirile cu tinerii? Din păcate, când tânărul e prin clasa a XII-a apare un părinte care îmi face cunoscută frământarea că ar vrea să ştie cum să-şi sfătuiască copilul. Cel mai adesea sunt întrebat:„Ce merge acum din punct de vedere profesional?” Stau şi discut cu părinţii să aflu constatările şi părerile lor. Sunt preocupat dacă nu e o problemă la părinţii care îşi privesc copiii ca pe o linie socială tehnologică, dacă nu leagă prea mecanic binele copilului cu cariera.

Urmează apoi 2-3 întâlniri cu tânărul, vreau să văd ce persoalitate are, să-i văd ascuţimea minţii, disciplina în muncă, ce fel de informaţie culege, cum o prelucrează, ce pasiuni are, ce curiozităţi are, cât este de întârziat – de multe ori la 18 ani poţi să fii întârziat. Ceea ce îi sfătuiesc este: „să nu excluzi a face ceva într-o societate atât de competitivă”.

După care, au loc întâlniri cu părinţii şi copiii, la care eu vin cu „capete de fir”. La nivel internaţional există nişte produse configurate, tocmai datorită dificultăţii tinerilor în a face alegeri. Englezii sunt cei mai evoluaţi din perspectiva pachetelor educaţionale. Ei îţi dau şansa să studiezi, să iei contact cu profilul uman, tehnic pe baza unei formule de studiu de un an, un an şi jumătate.

J.b. – Ce rezultate ai obţinut cu exponenţii generaţiei Y cu care lucrezi?
D.P. –  Printre altele şi un doctorand la Oxford.

J.b. – Ai o notorietate bună ca urmare a prezenţelor în presa scrisă, în platorile de televiziune. Ai secrete? Care e cel mai mare neadevăr pe care l-ai citit despre tine?
D.P. –  Spre deosebire de alţi oameni cu notorietate, pot să spun că nu am citit lucrurile grave sau rele despre mine. Dar campania e abia la început! Vorbim la final!

J.b. – Îl avem în faţă pe primarul Oradiei din 2020?
D.P. – E mult prea devreme pentru asta! Sperăm că sănătatea ne va permite să facem lucrurile bune pe care ni le-am propus!

J.b. – Îţi mulţumesc pentru timpul acordat şi succes în ceea ce ţi-ai propus!

 



15Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor