Interviu cu Dündar Ahmet: „Vom fi primul Cambridge Primary School din Oradea”

De Cristina Ghilea
Reactualizat la:
13Comentarii
Dündar Ahmet, directorul International School of Oradea
Dündar Ahmet, directorul International School of Oradea
Dündar Ahmet este de origine turcă, stabilit de 17 ani în România, împreună cu familia. A absolvit Școala Internațională din București și a rămas să lucreze pentru aceeași instituție, ceea ce face de șapte ani încoace.

Anul acesta i s-a propus să preia proiectul școlii care se va deschide din septembrie în Oradea. S-a mutat cu familia în Oradea, a închiriat o locuință în Nufărul și se declară fericit, pentru moment, că datorită distanțelor mici, nu mai pierde ore în trafic și are mai mult timp pentru familie.

Cât de dependente sunt şcolile Lumina de evoluţiile din Turcia? Nu mai departe de anul trecut, ambasadorul Turciei la Bucureşti a cerut închiderea acestora, pe motiv că ar fi deţinute de clericul Fethullah Gulen.

Dündar Ahmet: Sunt mai multe școli de acest gen deschise în toată lumea, aproape 160; au fost deschise de oameni de afaceri și de profesori turci, și majoritatea au pornit având la bază propunerea domnului Fethullah Gulen, cel care a promovat ideea de a deschide și promova școli în afara țării.

Oamenii au respectat ideea aceasta, dar fiecare școală lucrează separat. Deci școlile din România care aparțin de Lumina lucrează în acord cu legile din România, nu au nicio conexiune din afara țării și nici cu Gulen. Doar filosofia e pornită de el, atât.

Și care este această filosofie?

D.A.: Există trei probleme la nivel mondial, care sunt surse pentru toate celelalte pe care le avem acum peste tot în lume. Acestea sunt sărăcia, lipsa educației și conflictualitatea. Ca rezolvare, filosofia lui Fethullah Gulen propune ca totul să înceapă de la educarea oamenilor, să înțelegem că putem lucra și trăi împreună și că religia, rasa și naționalitatea nu contează în prea mare măsură în relațiile interumane. În toate religiile și în toate naționalitățile sunt valori universale: să fim corecți, să nu mințim, să-i respectăm pe ceilalți și ideile lor, astfel încât să poată apărea un dialog. Cât există respect, putem minimiza conflictele.

Care e legătura dintre reţeaua de şcoli şi personalitatea pe care o duşmăneşte preşedintele Turciei?

D.A.: Aici, în România, prima școală a fost deschisă în 1994, la Constanța, Liceul Informatic, care a fost urmată de un liceu în București în 1995, respectiv Școala Internațională din București. Deci sunt aici de peste 20 de ani; în perioada aceasta am fost verificați și suntem periodic verificați. Avem între părinți oameni importanți din Guvern și din diverse domenii, dacă am avea ceva contra țării românești… Oamenii știu ce facem aici.

Cum sunt organizate clasele, câți elevi per profesor?

D.A.: Va fi aceeași structură ca în București: numărul maxim de elevi într-o clasă este 20, dar media este de 15-16 copii, nu se ajunge la maximum. Pentru clasele de școală primară care depășesc 10 elevi, i se mai dă o asistentă profesorului. În principiu, în toate orele sunt două persoane la clasă. La grădiniță, la fiecare șapte copii se repartizează un profesor.

Cadrele didactice de unde sunt selectate, pe ce criterii?

D.A.: Primim aplicații și din partea profesorilor expați, și de la profesori locali. Nivelul de engleză trebuie să fie foarte bun, și colegii români sau de altă naționalitate care predau trebuie să stăpânească engleza foarte bine. Pentru grădiniță, avem un profesor din Anglia, cu peste 15 ani de experiență în sistem, și care se va muta la Oradea din Cluj.

După ce programă școlară vă ghidaţi? Ce materii faceţi, faţă de ce se predă în şcolile românești de stat?

D.A.: Urmărim sistemul britanic, o să fim acreditați Cambridge, vom fi primul Cambridge Primary School de aici, din Oradea. Avem autorizație de la ARACIP să putem funcționa ca școală privată cu curriculum britanic.

Materiile predate sunt asemănătoare cu ce se predă în școala românească, dar pentru școala primară și ciclul primar va fi materia Literacy, care cuprinde mai mult engleza. Sunt materiile umaniste, geografie și istorie, dar la nivel mondial, nu doar britanică sau românească. Mai e matematica, artele sunt foarte importante, din primul an vom avea un cabinet de muzică și arte, pe lângă cel de informatică. La clase mai mari, se va introduce un soi de programare, Cambridge ICT Starters. Limba română o oferim ca limbă maternă nativilor și opțional pentru străini. A doua limbă străină o oferim de la 11 ani. A fost franceză sau spaniolă, dar poate fi germană sau alta, în funcție de cererea părinților. În București am început cu chineză și turcă, că avem o comunitate chineză destul de numeroasă.

Pentru copiii care încep la 3, 4 ani, nu e foarte important să știe engleza. Pentru cei mai mari este important, dar dacă nu o cunosc, oferim un program de engleză intensiv, adaptat programului școlar; la 2 sau 3 copii lucrează un profesor.

De ce şi-ar da cineva copilul la şcoala dvs.? Care credeţi că sunt cele mai mari fisuri ale învăţământului de stat?

D.A.: Mediul de engleză este atuul principal. Copilul dezvoltă foarte repede abilitatea aceasta, fiind cu profesori nativi și din alte țări. E ca o a doua natură, în discuțiile zilnice se folosește limba engleză. Sistemul de educație este astfel structurat încât copilul învață în primul rând pentru ce învață. Nu învață pe de rost formule sau exerciții. Se poate considera că este mai ușor decât la școala națională, de exemplu pentru că la matematică folosim calculatoare.

Motivul principal este să înțeleagă de ce și cum poate aplica ce învață în viața reală și apoi, cu aceste informații, copilul este mai deschis să aplice ce învață. Metoda de educație este sub formă de joculețe la cei mai mici și chestiuni aplicate la cei mai mari. Sunt foarte multe excursii la cei mai mari, de liceu, pentru a aplica termenii din geografie, spre exemplu.

Cambridge – un sistem mai flexibil

Dündar Ahmet este de origine turcă, fiind stabilit de 17 ani în România, împreună cu familia. A absolvit Școala Internațională din București și a rămas să lucreze pentru aceeași instituție, ceea ce face de șapte ani încoace. Anul acesta i s-a propus să preia proiectul școlii care se deschide din septembrie în Oradea. S-a mutat cu familia în Oradea, a închiriat o locuință în Nufărul și se declară fericit, pentru moment, că datorită distanțelor mici, nu mai pierde ore în trafic și are mai mult timp pentru familie.

Credeţi că pregătiţi oamenii pentru România, sau pentru Europa de Vest?

D.A.: Și, și. Este nevoie de oameni deschiși la minte care să ducă țara înainte. Sigur, nu este singura metodă de educație care are succes, depinde de opțiunea care se potrivește fiecărui copil. Fiind un sistem mai flexibil, credem că permite dezvoltarea fiecărui copil în funcție de posibilitățile sale. Nu avem aceleași așteptări de la toți; unii se pot dezvolta în științe, alții în arte și, până în liceu, fiecare ia contact cu toate domeniile și își formează o opțiune. În liceu fac doar 3 sau 4 materii la care pot ajunge chiar la un nivel universitar. Alegerile acestea se fac pe la 14-15 ani, de aceea este important ca baza să fie solidă.

Ați făcut un studiu de piață, ați raportat tarifele percepute la posibilitățile reale ale orădenilor? Cui se adresează, de fapt, oferta dvs.?

D.A.: Aici colaborăm cu ADLO și cu Primăria. Având parcurile industriale, în Oradea există un potențial în creştere de expați care se mută în Oradea. Când aceștia ajung aici, prima întrebare este dacă există sistem Cambridge în Oradea. Este un interes în creștere și din partea românilor; în București am ajuns ca aproape 40% dintre elevi să fie români, de la 20-25%.

Prețurile în București variază de la 8.000 la 25.000 de euro pe an, dar nu se compară cu Oradea. Pentru Oradea avem de gând să adaptăm costurile cu posibilitățile locale, astfel încât să fim accesibili și pentru cei din oraș. Costul principal este cel cu salariile; este un preț ca să aduci un profesor din Anglia și să îl stabilești în Oradea. Nu zic că nu e frumos orașul, dar ei nu prea îl cunosc și nici nu sunt obișnuiți.

Se vorbeşte în Oradea de deschiderea unei „școli turceşti” deja de câțiva ani. Ați evitat Oradea? Cum de ați ajuns aici, acum?

D.A.: Noi nu suntem o școală turcească. Eu sunt de origine turcă, dar nu avem programă educațională turcească. În 2012 au început discuțiile despre o școală la Oradea, inițiate – ca acum – de Primărie. Atunci a fost vorba de o școală Spectrum, în care se predă în sistemul național. Acum au realizat că sistemul Cambridge este soluția la problema educației copiilor expaților. Am încercat să extindem sistemul nostru cât mai mult în țară, dar nu e ușor, trebuie oameni specializați în educație ca să menținem calitatea. Nu vrem să ne extindem foarte mult și apoi să scadă calitatea.

Mai avem școli în Cluj. În Timișoara am avut o școală, dar numărul elevilor nu a ajuns unde așteptam și nu s-a mai continuat după doi sau trei ani. Asta a fost prin 2010. A fost o încercare. Mai sunt în Ploiești, în Constanța și în Iași. Recent, cu presiunea de la ambasadă, din partea autorităților turce care vor să ne închidă, am avut o comunitate turcă de părinți care au retras copiii. Asta după amenințări că le vor fi anulate pașapoartele și altele, un grup de 70 de elevi a plecat. Acesta a fost un cost financiar considerabil și nu am avut de gând să investim în extindere.

A contat, la venirea în Oradea, faptul că vi s-a oferit gratuit spaţiul de la campusul școlar? Mai aveţi astfel de parteneriate cu administraţia publică în alte şcoli din ţară?

D.A.: Faptul că facilitățile sunt oferite de ADLO și de Primărie a contat mult în venirea la Oradea. Altfel, nu aveam deocamdată puterea economică necesară. Vom crea o structură ONG de care să țină școala; noi vom veni pentru management, ca o franciză. Toate investițiile care urmează vor fi ale școlii, ale Primăriei, nu ale noastre. Este o premieră, este prima dată când colaborăm cu o autoritate locală. Dar, oricum, tot profitul care va fi – în primii trei, patru ani nu cred că va fi – totul va fi reinvestit în educație în Oradea. Asta conține parteneriatul cu Primăria. Nu suntem aici pentru profit, pentru afacere.

Aveţi în ofertă grădiniţa, clasele I-VI? Cum rămâne cu continuitatea educaţională?

D.A.: Ăsta este planul, dar pentru primul an vom deschide două grupe, ținta e de 25 de copii: o grupă de grădiniță și una de clasa I. Nu vom începe cu câte o grupă pentru clasele I-IV, dar totul depinde de cerere. Avem părinți care s-au interesat și pentru clasa a IV-a, de exemplu. Sunt și din școli de stat, și din şcoli private, sunt și români, și străini.

Cu prețul promoțional pentru primul an și cu garanția că va rămâne același și pentru anul al doilea, sunt persoane interesate. Nu vom mai merge înapoi la prețurile anunțate inițial. Planul era să aducem un profesor nativ pentru fiecare nivel, dar nu cred că deocamdată e cea mai potrivită idee pentru Oradea. Vom merge cu coordonatori expați, ceea ce ne-a permis să reglăm prețurile. Va fi ceva între 5.000 și 7.000 de euro pe an.



13Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor