Interviu cu fotbalistul orădean Ricardo Farcaș, de la SPAL Ferrara: „Fără sacrificii nu poţi ajunge sus”

De Teodor Biriş
Interviu cu fotbalistul orădean Ricardo Farcaș, de la SPAL Ferrara: „Fără sacrificii nu poţi ajunge sus”
A plecat la 14 ani de la Luceafărul Oradea, cu gândul să devină fotbalist.

După Arsenal Elite Academy şi Ajax Amsterdam, fundaşul orădean Ricardo Farcaş acumulează experienţă la echipa de tineret a clubului italian de Serie A SPAL Ferrara, unde a ajuns prin intermediul agentului FIFA orădean Cătălin Sărmăşan. Trage din greu la antrenamente, animat de gândul de a debuta în Serie A.

Ricardo Farcaş (18 ani – 1,86 m, 76 kg) a jucat 13 meciuri şi a marcat două goluri pentru SPAL, echipă care a încheiat prima parte pe locul 2 în campionatul Primavera 2, la două puncte de liderul Bologna. Internaţionalul de juniori ne-a acordat interviul de mai jos.

Jurnal Bihorean: Ai schimbat echipa şi ţara în vara anului trecut. Cum te-ai acomodat la SPAL şi care ar fi diferenţele faţă de experienţele trăite la Arsenal Elite Academy şi Ajax Amsterdam?
Ricardo Farcaş: La SPAL m-am acomodat mai repede decât mi-aș fi închipuit. Încă de la început am fost primit foarte bine. Aici pot să spun că suntem mai uniți ca echipă față de experiențele trecute, iar pe plan fotbalistic se lucrează mai mult pe partea tactică.

JB: Care stil de joc crezi că ţi se potriveşte mai bine dintre cele experimentate până acum?
R.F.: Cred că mi se potrivește cel mai bine stilul de acum, cu trei fundași. Eu joc fundaş central stânga, iar în poziția aia trebuie să îți arăți și calităţile tehnice, urcând cu mingea la picior și creând superioritate.

JB: Fundaş sau mijlocaş central, care post îţi convine mai mult?
R.F.: M-am obişnuit deja cu postul de fundaş central, şi cred că voi rămâne acolo, dar oricând pot juca și mijlocaș, dacă antrenorul mi-o cere.

JB: Te-ai antrenat de mai multe ori cu prima echipă, pe când crezi că ar fi posibil debutul în Serie A?
R.F.: Cu multă muncă și răbdare, cred că va veni și timpul meu. Îmi doresc mult, dar nu depinde doar de mine.

JB: Titular indiscutabil la naţională, chiar căpitan la U19 în unele meciuri, totuși nu ai mai fost convocat pentru turneul de calificare din Bulgaria. Ce s-a întâmplat? Care a fost cauza?
R.F.: Nu s-a întâmplat nimic. Pur și simplu, cred că a fost decizia antrenorului de a nu mă convoca. Am fost de multe ori convocat când nu jucam la echipa de club, și poate nu meritam, dar cred că de data aceasta puteam să mă regăsesc în lotul din Bulgaria.

JB: Cum stai cu limbile străine? Ai început cu engleza, apoi ai fost nevoit să înveţi greaca, olandeza şi acum italiana. Care ţi se pare mai grea?
R.F.: Vorbesc patru limbi străine, dar cred că cea mai grea a fost greaca, mai ales că în perioada petrecută la Salonic a trebuit să învăț și literele alfabetului grecesc.

JB: Cine te-a sprijinit până acum mai mult în carieră?
R.F.: Sprijinul cel mai consistent l-am primit de la familie, în special de la tatăl meu (n.r. – Florin Farcaş, fost fotbalist, actualmente antrenor la CAO 1910 Oradea), pentru care îi sunt recunoscător toată viața. Fără el nu cred că puteam să ajung unde sunt acum.

JB: Nu îţi e greu departe de familie, fiind plecat de la o vârstă fragedă?
R.F.: A fost și este încă foarte greu, dar fără sacrificii nu poți ajunge sus. Am știut la ce drum pornesc când am plecat de mic de acasă.

JB: Ce face un puşti de 18 ani cu banii câştigaţi din fotbal? Ce ţi-ai cumpărat din primul salariu de profesionist?
R.F.: Banii câștigați până acum îi voi investi curând într-un apartament. În ceea ce priveşte primul salariu, cu banii câştigaţi atunci am cumpărat două tricouri cu Ajax Amsterdam pentru verişorii mei, Sebi şi Stelian, pe care îi iubesc foarte mult. Amândoi joacă fotbal la CSM Oradea, şi mă bucur tare mult.

JB: Care sunt obiectivele pentru anul 2019?
R.F.: În primul rând îmi doresc să fiu sănătos, iar pe plan fotbalistic vreau să câștig campionatul cu SPAL Primavera, pentru că am arătat de atâtea ori că putem!

JB: Mai ţii legătura cu foşti colegi de la Luceafărul? Dar cu ceilalţi bihoreni care joacă în Italia – Puşcaş, Micovschi sau Ionuţ Pop?
R.F.: De la Luceafărul, doar cu câțiva mai ţin legătura. Cu „Puşki” și Ionuț ne-am văzut ultima oară în vară, iar cu Clau (n.r. – Micovschi) pot spune ca am o relație mai specială, el fiind și unul dintre cei mai buni prieteni ai mei!

JB: Cu ce îţi ocupi timpul liber?
R.F.: În timpul liber îmi place să mă odihnesc sau să mă joc FIFA cu colegii de apartament.

JB: De ce are nevoie un tânăr fotbalist român pentru a reuşi să se impună într-un campionat puternic din străinătate?
R.F.: Cred că pe lângă muncă și seriozitate, ca să te impui într-un campionat puternic îți trebuie și puțin noroc.

JB: Ce îţi lipseşte cel mai mult în Italia?
R.F.: Cel mai mult îmi lipsesc familia și prietenii. Puterea de a merge întotdeuna mai departe mi-o dau familia şi cei dragi.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !