Interviu cu Ilie Bolojan: Primarul mizeaza pe banii europenilor

70Comentarii
Interviu cu Ilie Bolojan: Primarul mizeaza pe banii europenilor
În mandatul său, Ilie Bolojan se bazează pe fondurile structurale pentru a-şi realiza obiectivele.

Într-un interviu oferit miercuri în exclusivitate cotidianului nostru, primarul Ilie Bolojan ne-a spus cu ce s-ar putea lăuda după doi ani şi jumătate de mandat. Bolojan a evidenţiat proiectul Parcului Industrial Eurobusiness, din Şoseaua Borşului, care prinde, încet-încet, contur. Mai multe firme s-au mutat acolo iar reţelele de utilităţi vor fi finanţate parţial din bani europeni. Edilul-şef al Oradiei spune că se bazează pe banii europeni, de vreme ce reprezintă o sursă de venit importantă pentru investiţiile în Oradea. Pe banii europenilor se lucrează în Cetate dar şi pe mai multe străzi din Oradea. De asemenea, extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiu va fi făcută tot pe fonduri europene.

În rest, şeful Executivului local se laudă că în mandatul său preţul la asfaltări şi construcţii civile a scăzut cu 40-50%, în condiţiile în care, spune Bolojan, e mulţumit de felul în care sunt realizate licitaţiile. În privinţa recepţiilor, acceptă primarul, mai sunt probleme din cauza „virusării” unor angajaţi ai Primăriei. De asemenea, Bolojan admite că pentru 2011 are în plan reduceri în spitalele orădene, inclusiv medici.

INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE:

Vrea asfaltări, parcări, pod şi apă-canal

Primarul Bolojan îşi propune ca la finele lui 2011 să se vadă o sumedenie de lucruri pe străzile din Oradea. 

Jurnal bihorean: Sunteţi deja în a doua jumătate a mandatului dvs. de primar. Care credeţi că e cea mai mare realizare a dumneavoastră, ca primar?

Ilie Bolojan: Sunt câteva direcţii pe care eu le-am susţinut, pe care le consider importante atât în ceea ce priveşte dezvoltarea municipiului Oradeea cât şi relaţia dintre Primărie şi cetăţeni şi cred că acestea sunt direcţiile pe care le voi urmări şi în continuarea mandatului meu. Foarte pe scurt, este vorba despre ceea ce înseamnă dezvoltarea economică, iar Parcul Industrial e un obiectiv important. Nu parcul în sine e important, ci capacitatea municipiului Oradea de a atrage investitori, parcul fiind un cârlig economic pentru ei. A doua direcţie e infrastructura, reţelele de apă şi canalizare, pentru ca toţi orădenii să beneficieze. În prezent sunt 20.000 de orădeni care nu au acces.

Apoi, partea de drumuri, modernizări, extinderea de drumuri asfaltate. În Oradea sunt încă 300 de drumuri din cele 800 pe care le avem care nu sunt modernizate. Mai e partea de parcări şi atragerea de fonduri europene în Oradea.

Dar cea mai mare insatisfacţie?

N-am reuşit să punem la punct un mecanism pentru urgentarea reabilitării faţadelor. N-am reuşit să găsim soluţii pentru ca pe perioada nopţii liniştea şi ordinea în municipiu să fie asigurată şi să limităm vandalizările. Sunt două lucruri care nu mi-au reuşit. Însă nu depind numai de mine şi aici sunt mai multe instituţii implicate. Avem şi proces în derulare pe hotărârile Consiliului Local, atacate şi anulate în primă instanţă.

Anul trecut Primăria a pierdut trei procese cu Prefectura. Vi le asumați în totalitate, dvs. ca primar sau aveţi ceva de reproşat şi subalternilor dvs.?

Eu nu sunt omul reproşurilor dar nici nu pot eu să-mi asum o formă a unei hotărâri de Consiliu. Îmi asum un proiect pe care l-am susţinut, de urgentare a reabilitării faţadelor. Nu că este o iniţiativă a lui Bolojan, dar este o prioritate a municipiului Oradea. De asemenea, inclusiv ceea ce înseamnă curăţenia, ordinea şi siguranţa cetăţeanul reprezintă priorităţi. Acum, desigur, metodele prin care realizăm aceste lucruri sunt de discutat dar în momentul în care se contestă o anumită metodă trebuie să se vină cu o alternativă. Simpla contestare a unei soluţii propuse de Executivul din Oradea nu e o cale de rezolvare a problemelor, ci este un blocaj. Modul în care ele au fost redactate pot fi discutate. Sau, anumite ajustări se mai pot aduce. În orice caz, noi vom merge în instanţă mai departe şi vom aştepta decizia Curţii de Apel.

Când şi cum veţi reuşi să eficientizaţi ambulatoriile de la Curteanu şi UPU, astfel încât spitalele să fie degrevate iar cheltuielile de regie să scadă?

La unitatea de primire urgenţe sunt foarte multe persoane care ajung acolo şi nu ar trebui să ajungă. De exemplu, la Judeţean, din datele care mi-au fost comunicate, în anii trecuţi erau 20.000 de oameni care veneau într-un an la urgenţă, acum sunt 60.000. Este o creştere foarte mare, generată de doi factori: lipsa serviciilor alternative la care cetăţeanul să poată apela, precum centrele de permanenţă. Al doilea, este un motiv de tip social: dacă te duci la aceste centre de permanenţă, s-ar putea să trebuiască să plăteşti. Dacă te duci la urgenţă, ai putea beneficia de analize şi să nu plăteşti. 

Deci trebuie să avem aceste centre de permanenţă care să funcţioneze, dar aici nu depinde doar de Primărie. Depinde şi de Direcţia de Sănătate Publică, precum şi de Casa de Asigurări de Sănătate. Apoi, ne trebuie un concept integrat, în care spitalele din judeţ – Salonta, Marghita, Aleşd, Beiuş – să preia cazurile de complexitate mică spre medie şi doar ce este complicat să ajungă la UPU.

Apoi, trebuie să-i convingem pe medicii din spitale să face şi ore în ambulatoriu. E nevoie, de exemplu, ca Maternitatea din Oradea să funcţioneze cu mai multe cabinete care să asigure servicii de mai multe nivele pentru toate femeile care doresc să aibă parte de consultaţii, în aşa fel încât cei cu dare de mână să poată apela la cabinetele private iar cei cu situaţie materială nu foarte bună să plătească 200.000 de lei vechi şi ambulatoriul Maternităţii să rezolve aceste lucruri. Dar pentru aceasta ne trebuiau asigurate dotări, pe când există un singur ecograf, şi acela de primă generaţie, în ambulatoriu. 

Patru ginecologi au fost puşi pe liber la Maternitatea Oradea. Mutarea lor în ambulatoriu nu ar fi fost o alternativă mai bună?

Nu. Şi aşa sunt prea mulţi, în continuare. Sunt patru în plus. Sunt peste orice normă. În Oradea e un paradox: medicii sunt supranormaţi, în timp ce personalul mediu e subdimensionat. Facultatea de Medicină ne-a produs mulţi medici, pe care sistemul nu-i poate prelua.

De unde mai intenționați să concediați medici?

Suntem în situaţia de a reduce personalul auxiliar, personalul TESA, în urma fuzionării celor trei persoane. Am redus deja 15 persoane la TESA. În perioada următoare, pe măsură ce vom reduce paturi la Spitalul Judeţean vom fi obligaţi din nou să facem reduceri de personal. Personal mediu nu vom reduce, în mod sigur, dar există posibilitatea ca la anumite specializări să fim obligaţi să reducem medici: nu ştiu, ginecologi, poate chirurgi, poate internişti de la Judeţean. 

Eu nu sunt în măsură să judec dacă un medic e bun sau e rău, dar există indicatori care arată modul în care un medic aduce venituri spitalului: câţi bolnavi tratează, ce complexitate au cazurile pe care le rezolvă şi atunci ne dăm seama care sunt medicii-locomotivă ai secţiilor şi care sunt medicii care nu-şi fac treaba. 

Își va păstra Primăria cota de participare la RER Ecologic Service? 

Nu vom participa la majorarea de capital, în principiu. Noi avem o contradicţie în permanenţă cu firma RER. Calitatea de beneficiar al serviciilor firmei RER sau de autoritate care supraveghează modul în care RER colecteează deşeurile menajere de la populaţie de multe ori intră în contradicţie cu cea de acţionar. Noi dorim ca RER să aibă prestaţii cât mai bune, dorim să le plătim cât mai puţin, în timp ce acţionarul doreşte să aibă profituri cât mai mari, ceea ce ne duce deseori în stare de conflict. Nu scandal, ci dispute, justificate de cele mai multe ori, vizavi de modul în care RER îşi prestează serviciile. De aceea, nu avem interesul strategic, cât timp suntem acţionari minorari. 

Vă satisfac serviciile acestei companii?

Nu sunt mulţumit. Firma RER a făcut progrese în această activitate dar există încă un mixt de factori care fac ca ceea ce înseamnă serviciul de curăţenie încă să lase de dorit în municipiu. În primul rând este o problemă de mentalitate a personalului firmei RER, de frecvenţa cu care prestează anumite servicii, chiar şi de conducere. Cât timp, de exemplu, nu se face curat în jurul containerelor, înseamnă că acest serviciu lasă de dorit. E adevărat că nu e de vină RER că e mizerie pe jos, pentru că ţiganii care scotocesc pe acolo aruncă, copiii care nu ajung la 1,2 metri şi aruncă pe jos, chiar câinii care răscolesc gunoaiele… Aşadar, sunt factori care nu depind de ei, însă sunt şi factori ce depind de RER şi, sigur, sunt şi problemele Primăriei, care trebuie să monitorizeze mult mai bine nerespectarea de către RER a contractului. Şi, nu în ultimul rând, este şi orădeanul, pentru că aici discutăm şi de menţinerea curăţeniei dar şi de plata unor contracte, pentru că sunt foarte mulţi orădeni care încă nu plătesc colectarea deşeurilor. Vorbim despre 40-50.000 de orădeni care nu plătesc.

Cât de mulţumit sunteţi de lucrările executate pe drumurile publice din Oradea? 

Pot să spun că lucrările au fost executate în condiţii acceptabile spre bune. Noi am redus în aceşti ani preţul lucrărilor, cu 40% la asfaltări şi cu 50% la construcţii civile. Deci, în loc să asfaltăm de 8-10 milioane de euro pe an, facem acum acelaşi lucru cu între 5 şi 6 milioane de euro. În loc să reparăm şcoli de 2 milioane de euro, facem acelaşi lucru cu un milion de euro, ceea ce a făcut ca cu bani mai puţini să facem mult mai mult. Se pune, pe bună dreptate, întrebarea dacă s-au făcut la calitate acceptabilă. Da, s-au făcut, dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să insistăm pe o mai bună calitate a lucrărilor, fiind mult mai atenţi la recepţii. 

Dacă în ceea ce priveşte licitaţii, pot spune că azi Primăria Oradea funcţionează bine, în privinţa recepţiilor, mai avem de lucrat, pentru că, din păcate aici nici nu avem personal suficient şi nu întotdeauna foarte bine pregătit. De asemenea, unii dintre colegi au fost virusaţi în anii anteriori de unele companii şi e foarte greu acum să se însănătoşească de pe o zi pe alta. 

Sunteţi mulţumit de evoluţia lucrurilor la FC Bihor după implicarea lui Vizer? 

Sunt două constatări. Prima, că noi ne-am redus contribuţiile la jumătate. Până la finalul acestui sezon vom plăti doar 10 miliarde către FC Bihor. Dar aceasta nu înseamnă că nu va trebui să ne plătim datoriile din trecut, care se ridică undeva la 18 miliarde. În al doilea rând, nu se mai împiedică jucătorii în teren, nu am mai auzit de lucruri necurate. Nu am mai auzit ca spectatorii să fie foarte dezamăgiţi că echipa n-a luptat. 

Atacă FC Bihor promovarea în acest an, având în vedere problemele pe care le-ar putea avea cu licenţierea pentru Liga I (datoriile la Finanţe, problemele cu baza sportivă, ce nu îndeplineşte condiţiile)? 

Nu-mi doresc acest lucru, pentru că aceasta ar însemna un efort financiar suplimentar pentru Primărie şi Consiliul Judeţean, dar dacă echipa aceasta va atinge această performanţă, pentru cei 5.000 – 10.000 de iubitori ai fotbalului, care s-ar duce la stadion meci de meci în Liga I, cred că am putea să ne majorăm contribuţiile, în aşa fel încât şi în fotbal să avem prestaţii la fel de bune cum avem la polo, la judo sau la scrimă. 

În mod evident, noi azi nu îndeplinim condiţiile pentru licenţiere dar în cazul în care am fi în situaţia de a intra în Liga I aş fi dispus să susţin în faţa Consiliului Local suplimentarea fondurilor pentru ca aceste lucruri să fie rezolvate. 

Ce se va vedea în Oradea, palpabil, la finele acestui an? Dar la finele mandatului dvs.?

Vom continua să derulăm proiectele din fondurile europene, care rămân o prioritate pentru noi, de vreme ce sunt singura sursă de finanţare, în afara bugetului local. Aceasta deoarece, trebuie să recunoaştem, Guvernul nu prea ne-a ajutat. Aşadar, vom continua lucrările la Cetate, din fonduri europene. Apoi, la cele 19 străzi finanţate pe fonduri europene, între care două importante: Horea şi Decebal. De asemenea, vom începe să asfaltăm anul acesta şi anul viitor 70 de străzi din cele 300 nemodernizate. 

Vom continua cu alte 1.500 – 2.000 de locuri de parcare în cartiere. În luna octombrie va trebui finalizat podul peste Crişul Repede, în zona Ioşia Nord – Sovata, ceea ce va face să scurtăm drumul din Calea Aradului spre Rogerius şi să decongestionăm astfel Podul Decebal. Vom începe să implementăm celelalte proiecte pe fonduri europene: Parcul Industrial – vor fi finalizate jumătate şi reţele în acest an, vom avea mai multe firme, vor fi mai multe locuri de muncă acolo. Apoi, vom lucra la extinderea reţelelor de apă şi canalizare pe un proiect foarte mare, de 35 milioane de euro. Deci vom duce apa şi utilităţilor în zone precum Grigorescu. 

Vom continua pe partea de curăţenie, pe spaţii verzi. 

CARTE DE VIZITĂ

Ilie Gavril Bolojan

Născut în data de 17 martie 1969 în Vadul Crişului, judeţul Bihor

Stare civilă: căsătorit, doi copii

Studii:
14 – 18.08.2006 – Program de perfecţionare: Procesul de descentralizare în administraţia publică – Prezent şi perspective – Institutul Naţional de Administraţie
2005 – Program de formare specializată a funcţiilor prefectorale – Institutul Naţional de Administraţie
18.04 – 18.11.2005 Curs ENA – Franţa.
1990 – 1993 – Universitatea din Timişoara, Facultatea de Matematică
1988 – 1993 – Institutul Politehnic Traian Vuia, Timişoara Facultatea de Mecanică
1983 – 1987 – Liceul de matematică fizică Emanuil Gojdu, Oradea

Experienţa profesională:
1994 – 2004 – Societatea comercială Campus S.R.L. Aleşd, administrator firmă
1993 – 1994 – Şcoala Ajutătoare Tileagd, profesor

Activitate în administraţie:
2007 – 2008 -Secretar General al Guvernului României
2005 – 2007 -Instituţia Prefectului – Judeţul Bihor, prefect
2004 – 2005 -Consiliul Judeţean Bihor, consilier judeţean
1996 – 2004 -Consiliul local al oraşului Aleşd, consilier local

Calin Corpas



70Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor