Interviu cu ministrul Sanatatii, Cseke Attila

10Comentarii
Interviu cu ministrul Sanatatii, Cseke Attila
Cseke: Sprijin spitalele fără diferenţă politică!

În unele judeţe, cum e şi Bihorul, există o luptă între politicieni pentru acapararea puterii de decizie în sistemul sanitar judeţean. Vă simţiţi prins la mijloc de această luptă între interese divergente?
Cseke: Încerc să ajut cât pot. Nu m-am implicat în ceea ce se spune că există. Cifrele arată că am încercat să sprijin fără culoare politică, la nivelul întregului judeţ, fără diferenţă, un spital sau altul. Deşi dacă mă uit la alte perioade, e evident că sprijinul s-a acordat pe alte criterii. Refuz o asemenea atitudine. Trebuie să privim sănătatea la nivelul întregului judeţ. Nu am fost solicitat să mă implic şi nici nu doresc acest lucru.

Prefectul de Bihor consideră că stă în puterea preşedintelui CJ să stabilească regulamentul de concurs pentru Spitalul Judeţean. Cum comentaţi această luare de poziţie?
Cseke: Există în Legea 95 regulamentul de organizare pentru funcţia de manager se aprobă de către preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta însă nu poate să aprobe un regulament care conţine prevederi ce se află în actele în vigoare.

Noi reduceri de paturi ?
Cseke: Va fi necesară o nouă reducere de paturi, dar sub nicio formă acum. Abia am finalizat cea mai mare reducere de paturi (9.200 paturi reduse în toate cele 430 de spitale din ţară) din ultimii 20 de ani. Dar susţin orice măsură de eficientizare care vine din partea autorităţilor locale, judeţene la spitalele descentralizate şi vom aviza reduceri de paturi cerute argumentat (şi cu scop de eficientizare) de primării.

Oamenii sunt tot mai săraci, iar coplata riscă să sufoce serviciile medicale de urgenţă. Ce rezolvă cardul de sănătate?
Cseke: Problema e foarte complexă şi ţie şi de mentalitatea societăţii. Oricum, cine nu va avea card de sănătate, deci cine nu va fi asigurat nu va mai beneficia de servicii medicale, ci doar de rezolvarea urgenţelor. Nu este corect ca un cetăţean care a cotizat zece ani la CAS să nu primească nimic din banii lui, iar o persoană care nu a plătit nimic în ultimii zece ani să fie tratat. Aplicarea cardului trebuie efectuată rigid.
De altfel, introducerea cardului trebuia făcută între anii 2006 – 2008, asta scrie clar în Legea 95, dar nimeni nu a cutezat să o aplice. E vorba de cardul ce îl va primi fiecare asigurat, costul va fi de circa 2 euro, cititoare de card ce vor fi în toate unităţile şi cabinetele medicale şi de un sistem informatic. Iar beneficiile vor viza în primul rând pacienţii: vor dovedi pe loc, fără drumuri la CAS că e asigurat, medicul va vedea istoricul medical şi tratamente şi va putea mai bine şi mai uşor să diagnosticheze pacientul, se elimină birocraţia.
Despre aglomeraţiile de la Urgenţe, aici probabil că vom decide ca persoanele care sar ceilalţi factori medicali şi se prezintă aici, fără ca să reprezinte urgenţe, vor primi îngrijirile necesare, dar la sfârşit vor avea surpriza că trebuie să le plătească.

În ţară sunt spitale prost dotate unde se cumpără ustensile de construcţii din piaţă cu care sunt operaţi bolnavii, inclusiv copiii (cum e cazul din Arad, mediatizat recent)…
Cseke: Nu comentez. Ce pot să spun este că voi propune suplimentare de bani pentru ca să continuăm măcar pe două – trei domenii procesul de dotare mai accentuat în servicii ca radiologia, oncologia, laborator, terapie intensivă, urgenţe.

Doar asistenta să fie de vină în cazul Maternităţii Giuleşti?
Cseke: Da, acolo erau şi probleme de management şi legate de atribuţiile de serviciu. Până vineri, managerii de spitale trebuiau să întocmească rapoartele privind controlul pe care l-am dispus în toate spitalele vizavi de măsurile existente ce se iau pentru prevenirea incendiilor, Lucrăm la un program de achiziţii pentru sisteme de apărare şi prevenirea incendiilor, detectoare de fum etc. Achiziţiile se vor face cu sprijin masiv de la Ministerul Sănătăţii, dar şi cu co-finanţare de la primării.

Deblocaţi după ani de zile posturi, dar va fi cine să le ocupe pe toate? Ce veţi face dacă cele peste 3000 de posturi ce vor fi scoase la concurs în această toamnă nu vor fi ocupate?
Cseke: Deblocarea posturilor a fost pentru mine o cauză nobilă. Este un prim pas. Până în 20 septembrie adunăm date, apoi vom oferi informaţii despre concurs şi sperăm la secţiile delicate să se ocupe. Deblocarea de posturi medicale însă nu exclude reducerea de personal TESA, prea mare în Sănătate.

Vreţi să subordonaţi Casa de Asigurări Miisterului Sănătăţii…
Cseke: Anul acesta ar trebui decis dacă se doreşte sau nu acest lucru. Cert e că din contribuţiile adunate nu se poate susţine sistemul medical. Sunt 18 milioane de români care contribuie lună de lună la fondul de asigurări şi nu de puţine ori, aceştia ajung să beneficieze de servicii medicale gratuite mai puţin decât cei care nu plătesc contribuţia. Şi sunt 3 milioane de români care nu contribuie la CAS. Nu intră în discuţie categoriile asigurate prin lege (copii, studenţi, pensionari etc). Şi de câte ori se întâmplă o nenorocire, Ministerul Sănătăţii e de vină, dar această instituţie nu are toate pârghiile necesare în mână, mai ales resursele financiare.

Cazul lui Norbert, tânărul decedat la Spitalul Judeţean Oradea după fractură la tibie, al fetiţei de cinci ani moartă în primăvară la Oradea, după o toxinfecţie banală, cazul băiatului din Slatina mort tot după fractură la tibie par ca s-au soldat cu sancţiuni uşoare pentru cei care sunt suspectaţi că ar fi vinovaţi?
Cseke: Din nefericire, în cazul lui Norbert, eram la început de mandat. Acum, dacă s-ar întâmpla, aş face altfel. În cazul băiatului din Slatina decedat tot după fractură de tibie, ştiam deja ce trebuie să fac şi ce pot face. Prin urmare, am trimis Corpul de Control al Ministerului la faţa locului inspectorii aceştia şi-au făcut corect treaba, iar în urma controlului, am decis desfacerea contractului de muncă pentru doi medici şi demisia conducerii spitalului. Sancţiunile trebuie să fie exemplare şi corecte, pentru ca societatea să nu mai creadă că se tergiversează rezolvarea unui caz sau al altuia. Degeaba iei măsuri după doi ani pentru că dai impresia că tergiversezi respectivul caz.

Cât de grave evenimente ar trebui să se petreacă, politice sau medicale pentru ca să “depuneţi armele”?
Cseke: Îmi voi da demisia atunci când voi constata că nu mai pot face nimic pentru sistemul medical românesc.

Totuşi, conduceţi ministerul de puţin timp, dar multe unităţi au beneficiat de ajutorul dvs. În primele luni ale mandatului dvs de ministru, în Bihor funcţionează, prin program naţional, centrul de investigaţie computerizată cu emisie de pozitroni, vitale pentru suspiciuni sau în tratament oncologic etc, angiograful lucrează la fel, fără ca pacienţii să mai plătească investigaţiile, sprijiniţi deschiderea unui centru oncologic la Oradea şi al unuia de cardiologie intervenţională….
Cseke: Spre deosebire de mulţi alţi miniştri predecesori de-ai mei, nu am promis nimic până nu am putut să şi fac ce promit. Ideea e că într-un judeţ nu se pot face de toate, fiindcă în general un om nu poate excela în toate domeniile şi atunci trebuie ca în fiecare judeţ să se axeze, în măsura disponibilităţilor medicilor, managerilor, autorităţilor locale şi judeţene, pe domenii vitale pacienţilor din zona respectivă.
Să luăm exemplu Bihorul. Centrul PET/CT poate salva multe vieţi şi în timp poate aduce şi faimă judeţului prin calitatea serviciului medical unic de aici. Sunt foarte mulţi bolnavi cu cancer şi suspecţi de diferite afecţiuni în această zonă din ţară, iar PET/CT şi un centru oncologic sunt absolut binevenite. La fel şi crearea unui centru de cardiologie intervenţională. Era aparatul de angiografie, dar nu exista finanţare; acum am dat drumul la finanţarea serviciilor de la angiograf, vom vedea şi rezultatele, funcţie şi de care se va realiza centru de angiografie.

Ce vă place şi ce vă displace în sistemul sanitar românesc?
Cseke: Îmi displace opoziţia structurală din sistem, mă refer la cei care se opun reformei, inclusiv la cei care s-au opus procesului de descentralizare. Îmi place că sunt în sistemul medical românesc foarte mulţi profesionişti care îşi fac treaba şi salvează vieţi. Îi vedeam înainte doar la TV, acum pot spune că sunt oameni deosebiţi.

Ce transmiteţi pacienţilor ?
Cseke: Să aibă încredere în măsurile pe care le iau. Poate nu se vede azi efectul deciziilor pe care le-am luat, dar în câţiva ani – cu siguranţă. Rezolvarea punctuală a cazului unui pacient sau a altuia nu va rezolva niciodată problema sistemului.

 

FACT BOX
Ce a făcut ministrul Cseke pentru sănătatea bolnavilor din vestul ţării
– finanţare prin program naţional a investigaţiilor cu emisie de pozitroni, vitală pentru bolnavii     oncologici şi în diagnosticarea precisă a afecţiunilor
– pregăteşte sprijin pentru înfiinţarea la Oradea a unui centru oncologic, venind în ajutorarea a mii de bolnavi cu cancer de pe graniţa de vest a ţării
– finanţare prin program naţional a investigaţiilor de angiografie, ca prim pas înainte de înfiinţarea unui centru de cardiologie intervenţională la Oradea
a achitat 100.000 euro pentru repararea tomografului şi a unui aparat de cobaltoterapie de la Spitalul Judeţean
– a direcţionat bani către toate spitalele din Oradea şi judeţ pentru reabilitări

Otilia Şandor
otiliasandor@informmedia.ro

 

Plata pentru malpraxis

Medicii sa recastige increderea pacientilor

Sprijin si pentru lucrarile din spital

Sprijin si pentru lucrarile din spital

 



10Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor