INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE: răspunde întrebărilor ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Marian Pop

De Călin Corpaş
Reactualizat la:
3Comentarii
Liviu Marian Pop – un ministru al Educaţiei care vrea mai mult dinamism, dar care nu ar schimba finanţarea universtităţilor fără acordul rectorurilor, al ARACIS şi al academiilor
Liviu Marian Pop – un ministru al Educaţiei care vrea mai mult dinamism, dar care nu ar schimba finanţarea universtităţilor fără acordul rectorurilor, al ARACIS şi al academiilor
Ministrul Liviu Pop susţine că elevii care nu au promovat Bac-ul trebuie să se orienteze spre meserii.

Pop consideră că este nevoie de învăţământul dual pentru revitalizarea tradiţiei micilor meseriaşi, în România. De asemenea, ministrul anunţă că sediul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea va fi reabilitat integral pe banii Guvernului.

Un ministru fan al învăţământului dual!

JB&BIHON: Dle ministru, de scurt timp sunteţi din nou în această postură, de multe ori ingrată, de ministru al Educaţiei. Cum aţi găsit ministerul şi care este tabloul pe care l-aţi putea zugrăvi, pe scurt? Aţi prins ministerul tocmai pe Bac…

Liviu Marian Pop: Şi în 2012 l-am prins tot în perioada Bacalaureatului. Atunci am venit în luna mai şi am plecat în iunie, acum am ajuns în iunie şi nu ştiu când voi pleca.

Sistemul de învăţământ funcţionează, însă problema este la nivelul ministerului, acolo unde 500 de persoane ar trebui să gestioneze bunul mers al sistemului de învăţământ preuniversitar şi toate celelalte sisteme publice. Însă sunt unii colegi care merg pe principiul „lasă-mă că merge şi aşa, am mai schimbat 30-40 de miniştri şi nu ne impresionează”.

Toate de aici încep, din creierul ministerului, fapt pentru care vom veni cu aer proaspăt în cadrul ministerului, astfel încât să putem implementa programul de guvernare în parametrii pe care ni i-am propus.

Sunt unele intârzieri cu anumite măsuri, pe care sper că le recuperăm în lunile iulie şi august, pentru ca până la finalul anului să venim cu programul de guvernare la zi.

Concret, ce doriţi să schimbaţi la Ministerul Educaţiei?

Organigrama ministerului prin care aprobăm organizarea MEN va suferi modificări în punctele esenţiale, astfel încât să avem un minister mult mai suplu, mult mai rapid, ca oamenii să nu mai aştepte după decizii. Avem la nivelul ministerului o analiză funcţională făcută de Banca Mondială. Îmi doresc ca un cetăţean cu petiţie să nu aştepte mai mult de 30 de zile pentru a i se răspunde, pentru că aşa cere legea. Ne putem aştepta la mai puţine direcţii generale, mai puţini directori, pentru ca managementul documentelor să fie mult mai dinamic. Interfaţa, site-ul ministerului, va trebui să fie mult mai aplicată, mai clară pentru toţi cetăţenii şi nu în ultimul rând organismele pe care le coordonează MEN trebuie să funcţioneze mult mai bine. Punem oamenii la muncă. Rolul nostru este să muncim pentru milioanele de elevi şi de studenţi.

Care sunt cele mai mari provocări asumate ale mandatului dvs.?

Anul acesta avem o întârziere masivă, nepermisă, pntru că anul trecut nu s-au făcut paşii necesari, la manualele şcolare de clasa a V-a. Aceasta este prioritatea zero. Sper să recuperăm tot ce s-a pierdut, ca în 11 septembrie să avem manualele pentru clasa a V-a. S-a rescris programa şcolară, pentru clasele V – VIII. Însă nu s-a reuşit acest lucru, anul trecut, ci abia anul acesta, în ianuarie-februarie. Noi am reuşit acest lucru, eu eram secretar de stat. Am realizat destul de târziu programa şcolară, dar nu din vina noastră, ci din vina fostului ministru. Este trist că nu s-a finalizat la timp pentru clasele V – VIII şi azi să fi avut deja manualele şcolare garantate.

Ne propunem ca în toamnă să intrăm şi pe planurile cadru de liceu, pentru ca în 2 ani să avem o reformă finalizată, pentru toate ciclurile de învăţământ preuniversitar: ciclul primar, gimnaziu şi pentru cel liceal cu toate filierele– teoretică, tehnologică, profesională, învăţământ dual. Este o reformă absolut normală, după mulţi ani avem o rescriere în totalitate a curriculumului, după nevoile UE şi ale României.

Aveţi în vedere modificări ale Bacalaureatului?

Nu vom face nicio modificare a Bacalaureatului fără dezbateri publice. Nu se poate face de pe o zi pe alta. Dacă se va face o modificare la Bac sau la Evaluare, vor şti copiii încă din clasele a V-a şi a IX-a. Vor fi dezbateri parlamentare, nu vom modifica la nivel de guvern. Acum avem rezultatele la Bac după contestaţii, a mai crescut procentul, dar rămâne eterna întrebare: Ce facem cu cei care nu şi-au luat Bacalaureatul?

În Oradea, autorităţile locale şi judeţene insistă asupra nevoii implementării susţinute a învăţământului dual, pentru a veni în întâmpinarea dezvoltărilor industriale. Învăţămâmtul dual a căpătat tot mai mulţi adepţi în spaţiul public. Cum reuşim să revitalizăm şcoala profesională românească, astfel încât plus-valoarea românească să îşi găsească nivelul de care are nevoie investitorul?

În programul de guvernare avem soluţii privind învăţământul dual. Ne întoarcem în anul 2012, când, ca ministru, am pus bazele lui. Sunt un susţinător necondiţionat al învăţământului dual. Avem nevoie de micii meseriaşi, iar rata de promovabilitate a Bacalaureatului din acest an este de 72,9%. Aceasta înseamnă că mai sunt 27% care nu şi-au luat examenul de Bacalaureatul. Ce vor face aceşti elevi? Unde îi ducem pe aceşti aproximativ 40.000 de elevi? Ce facem cu ei? E clar că trebuie îndrumaţi spre o meserie unde nu au nevoie de studii superioare.

Trebuie să venim alături de agenţii economici în dezvoltarea învăţământului dual. Pregătim deja strategia pentru dezvoltarea învăţământului dual şi o vom prezenta în maximum două luni. Mi-am impus termenul-limită de 1 august, la nivelul ministerului şi 1 septembrie, la nivel de Guvern.

Ce ar trebui să conţină această strategie?

Tot ce trebuie să prevadă o strategie: cum implementăm învăţământul dual. Vom veni cu exemple de bună practică. Fiind acum în Bihor, avem exemplul Sînmartinului, cu Băile Felix. Chiar am purtat azi (luni, 10 iulie – n.red.) o discuţie primarul de aici, cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean, dl Mang, cu inspectorul şcolar general şi cu o parte din agenţii economici. Concluzia mea este că se poate face învăţământ dual fără nicio problemă. Depinde însă şi de implicarea locală. Din partea Ministerului Educaţiei Naţionale există susţinere necondiţionată, aşa cum are orice investitor din România care vrea să dezvolte învăţământ dual.

U. Oradea nu o duce foarte bine cu finanţarea. Sunt emoţii an de an cu asigurarea bugetului pentru funcţionare şi de investiţii. Ce ştiţi despre U.Oradea şi ce ar putea să facă responsabilii din plan local ca să se ajute singuri, dar să fie ajutaţi şi de Ministerul Educaţiei?

Ştiu destul de bine Universitatea din Oradea, prin legătura cu dl Bodog, dl Mang, câţiva colegi profesori sau decani din cadrul U.Oradea. Ştiu că MEN, Guvernul României sunt direct interesate şi în câteva săptămâni vom adopta indicatorii tehnico-economici pentru emiterea unei Hotărâri de Guvern prin care vom reabilita în totalitate Facultatea de Medicină pe banii de la Compania Naţională de Investiţie (CNI).
Universitatea din Oradea este una dintre cele mai serioase din România, cu o dinamică extraordinară. În 50 de ani s-a dezvoltat foarte bine. Sunt studenţi străini, aduc buget extern.

Nu numai pentru U. Oradea, ci pentru toate universităţile, cât voi fi eu ministru MEN nu va lua nicio decizie fără acordul Consiliului Naţional al Rectorilor, al ARACIS, Academiei Române şi al Academiei Oamenilor de Ştiinţă. Tot ce înseamnă legislaţie pe zona universitară, nu vom modifica fără acordul celor patru actori pomeniţi mai sus.
Susţin clasificarea şi ierarhizarea universităţilor, iar consilierul meu onorific pe ierarhizare este dl Pavel

Năstase, fostul ministru, care are mână liberă să coordoneze acel grup şi să avem acel consens în zona Consiliului Naţional al Rectorilor şi al ARACIS.

Susţin în continuare întărirea şcolilor doctorale şi vreau ca CNATDCU să reuşească să facă acest lucru pentru binele universităţilor din România.

Dincolo de investiţia de la Medicină, este îndrituită U. Oradea să aibă în continuare emoţii în asigurarea bugetului sau se poate baza pe un sprijin de la MEN, întemeiat pe solicitări justificate de elemente sustenabile?

Cât timp nu se va modifica nimic privind formula de finanţare din lege, vom continua pe aceasta. Dacă Consiliul Naţional al Rectorilor, ARACIS, Academia Română şi Academia Oamenilor de Ştiinţă vor decide o altă formulă de finanţare, vom lua acea decizie. Până atunci, universităţile îşi vor primi banii în conformitatea cu legea. Nu avem o problemă de finanţare la nivelul MEN. Evident, totdeauna trebuie bani mai mulţi.

Desigur, pe lângă investiţia de la Facultatea de Medicină, mai sunt câteva probleme care se pot rezolva în plan local. Vizavi de campusul din spate, unde sunt clădiri care am înţeles că arată destul de rău, am înţeles că şi Consiliul Local vrea să investească în acea zonă. După ce se vor lua decizii în Senatul Univsităţii, prin rectorul Universităţii, alături de Consiliul Local, putem discuta de implicarea MEN.

Însă până atunci, discutăm discuţii, dar am înţeles de la dl Mang, de la primarul oraşului, de la rectorul Universităţii şi de la preşedintele Senatului Universităţii că sunt proiecte pentru dezvoltare în zona Universităţii.



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor