Interviu JB: Ioan Chivari, primvicepreşedinte al Uniunii Vatra Românească filiala Bihor

De Dan Birta
Ioan Chivari
Ioan Chivari
La data de 01.03.2015 se împlinesc 25 de ani de la constituirea Uniunii Vatra Românească, filiala Bihor, a treia înfiinţată după cele de la Târgu Mureş şi Cluj.

Cu această ocazie, Ioan Chivari, primvicepreşedinte al filialei Bihor a acordat un interviu Jurnalului bihorean. „Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru. Nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic” – Mihail Sadoveanu.

Jurnal bihorean: De ce a fost nevoie de Vatra Românească?

Ioan Chivari: Trebuie precizat că Vatra nu şi-a stabilit ca obiectiv lupta împotriva minorităţii maghiare, ci lupta împotriva celor care atentau la integritatea şi unitatea statului, a agresiunii de o violenţă rar întâlnită, care a semănat sânge, moarte, terorism în tot Ardealul. Îndreptate împotriva populaţiei româneşti lăsate de instituţiile statului aflate în disoluţie, la cheremul ungurilor violenţi, care s-au dedat la bătăi, crime oribile, vandalizări, distrugerea statuilor lui Avram Iancu şi Nicolae Bălcescu, la Târgu Mureş şi Sovata, separarea învăţământului, alungarea românilor din vatra lor strămoşească. S-a constituit împotriva celor ce „Ardealul îl vor pustiu”, a celor ce strigau „acum şi aici”, „acum ori niciodată”, susţinuţi de peste 10.000 de unguri veniţi din Ungaria, pregătiţi din toate punctele de vedere să-i sprijine, şi care, pe tot parcursul traseului până la Târgu Mureş s-a dedat la acte de violenţă şi intimidare.

JB: Cine se află în spatele Vetrei Româneşti?

IC: Acţiunile Uniunii Vatra Românească au fost posibile datorită faptului că, în spatele ei se  afla o mare masă de români: personalităţi marcante ale vieţii publice, dar nu numai. Practic cam toate segmentele societăţii s-au regăsit aici şi au aderat la programul şi statulul Vetrei, de la funcţionari, medici, ofiţeri, muncitori, până la elevi şi studenţi. Faptul că Uniunea Vatra Românească a reuşit să-i oprească, „să pună pumnul în pieptul furtunii” i-a asmuţit şi mai tare pe cei care au gândit scenariul altfel.

JB: Se vorbea în acele vremuri de o manipulare. Cine pe cine a manipulat?

IC: A urmat, într-adevăr, o altă parte a planului. A început manipularea şi mistificarea adevărului. Au falsificat statutul organizaţiei Uniunii Vatra Românească, lobby-ul unguresc găsind teren fertil pe la unele cancelarii din vest, acuzându-ne pe noi, românii, de violenţele şi crimele lor, acreditând ideea că Vatra Românească este compusă din foşti securişti şi etichetându-ne ca extremişti, naţionalişti, fascişti, şovini. Au prezentat lumii cu ajutorul unui reporter irlandez, care, bineînţeles, se afla „întâmplător” în acel loc, actele de violenţă, barbarismul celor care, chipurile, băteau un ungur. Ungurul bătut s-a dovedit a fi românul Mihăilă Cofariu, rămas infirm pe viaţă în urma „tratamentului” aplicat de etnicii unguri.

JB: Cum aţi răspuns acestor acţiuni?

IC: Demontând minciunile lor una câte una a început să se audă şi glasul românilor, care a demascat lumii, cu dovezi incontestabile, politica de maghiarizare a românilor dusă atât în Ungaria, cât şi în România. Apropo de persecuţii, atât de tare au avut de suferit minorităţile, încât după 1945 regimul politic din România era controlat de minoritari, în frunte cu etnicii evrei şi maghiari.

JB: Ce măsuri a luat noua putere instalată după 1989?

IC: Este de neînţeles faptul că reprezentanţii noii puteri, instalate după 1989, doar mimau un comportament patriotic, însă nu au luat nici o măsură concretă de stopare a fărădelegilor. De fapt ei nu au dorit debarcarea comunistului Ceauşescu ci a patriotului Ceauşescu. Se pare că-i deranja unitatea acestei organizaţii, obiectivele sale, personalităţile ce au aderat la ea şi numărul imens de români ce au făcut front comun. Mai mult, diverse persoane şi grupuri politice cu acces la mass-media şi chiar la masa puterii, a căror loialitate faţă de neam şi ţară a ridicat mari semne de întrebare, au început să aducă acuze nu agresorilor, ci victimelor, românilor din Vatra Românească. Apoi, încet, încet, s-a dat de înţeles personalităţilor importante ale vieţii publice ce au aderat la Vatră că ar trebui să se distanţeze de aceasta. La fel au făcut şi cu sponsorii, care, în mare parte, au evitat să mai sprijine UVR.

JB: Cine sunt sponsorii Vetrei Româneşti?

IC: De 25 de ani, această organizaţie s-a menţinut doar prin acţiuni de voluntariat, nu a fost niciodată cuprinsă ca ONG bugetat pentru activităţi de interes general. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu alte organizaţii nonguvernamentale. ONG-uri ale etnicilor maghiari beneficiază de finanţare de la bugetul de stat, fonduri ce în 2011 au fost majorate de Guvern, chipurile, pentru menţinerea identităţii naţionale. În schimb, nici un ban nu a fost alocat menţinerii identităţii naţionale a românilor din judeţele unde sunt minoritari şi supuşi unui proces de maghiarizare, vizibil din vârful muntelui. Pe lângă aceste sume, mai primesc finanţări de la consiliile locale, deloc de neglijat.

JB: Cu ce realizări concrete se laudă filiala Bihor a Uniunii Vatra Românească?

IC: Pe lângă activităţile permanente de cultivare şi cunoaştere a trecutului istoric al românilor, a valorilor naţionale de ocrotire a drepturilor şi intereselor naţionale, aş aminti câteva realizări concrete. Legături cu românii din jurul graniţelor ţării: Serbia, Ucraina, Ungaria şi Basarabia (în anul 2014 în Basarabia au fost donate 15.000 de volume de carte românească, iar în Jula – Ungaria, 1.000 de volume). Vatra a luat atitudine în mod constant faţă de evenimentele politice, economice, sociale, culturale, etc, situându-se pe poziţia interesului naţional, combătând corupţia şi lipsa de fermitate în aplicarea legilor (prin memorii, informări, sesizări). Au fost organizate simpozioane şi comemorări: „Mihai Eminescu”, Martiriul Brâncovenilor”, „Opriţi vânzarea pământului la străini”, „Întâlnire cu micii fermieri”.

JB: Ce planuri de viitor are Uniunea Vatra Românească filiala Bihor?

IC: Convingerea noastră este că noi nu ne vom putea salva ca popor, ca ţară, dacă vom mai torela impostura, corupţia şi minciuna. O vorbă din popor spune că „pentru ca răul să triumfe, e de ajuns la oamenii buni să nu facă nimic”. Noi ne-am propus să nu mai lăsăm răul să triumfe şi vrem să facem ceva pentru a opri tăvălugul răului. Astfel, am lansat iniţiativa: „Şi eu vreau binele ţării mele!”. Prin această iniţiativă vom avea candidaţi la viitoarele alegeri în toate localităţile bihorene. Vom selecta persoane neafiliate la vreun partid, persoane care vor da socoteală doar celor pe care îi reprezintă şi conştiinţei lor. Persoane care vor pune interesul general mai presus de interesul propriu.

JB: Despre care alegeri este vorba?

IC: Intenţia noastră este ca persoanele care îndeplinesc condiţiile enumerate să participe la alegerile locale şi generale din 2016 pentru funcţiile de consilier, primar şi parlamentar. Pe liste îşi pot găsi locul şi concetăţeni de-ai noştri care aparţin unor minorităţi etnice. Condiţia este să fie buni români.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !