INTERVIU: PETRA BOANTĂ, autor „Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii”

De Veronica Bursaşiu
Reactualizat la:
5Comentarii
INTERVIU: PETRA BOANTĂ, autor „Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii”
Ştie cum să vândă cărţile care nu se vând şi aer de vamă în Vama Veche.

Sunt doar două dintre capitolele volumului lansate de Petra Boantă la Librăria Humanitas. „Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii” este o carte de vânzări care se citeşte cu zâmbetul pe buze, lansată săptămâna trecută de Petra Boantă, fost librar, manager de marketing. Şi una dintre cele mai frumoase orădence, fost model de succes. Cartea e răspunsul la o provocare lansată de Adrian Cioroianu, autorul cărţii „Vând orice, oricând, oricui”. Cartea a apărut la Evrika Publishing, parte a grupului editorial Universul Juridic.

-Jurnal bihorean: Petra, recent te-am descoperit în postura de creator de jucării, de jocuri educative la „Jucării vorbăreţe”. Acum te prezinţi în postura de autor de carte. De ce o carte de vânzări?
-Petra Boantă: Pentru că mi-am dorit să consemnez într-un volum, să pun laolaltă toate experiențele mele de vănzări, testate și trăite la potențial maxim. Mi-am dorit, de asemenea, să existe pe piața din România o carte de vânzări în care tu, vânzător, să citești relaxat și cu zâmbetul pe buze prin ce întâmplări și situații s-ar putea să te regăsești la un moment dat în cariera ta de om de vânzări. Mi-am dorit să-i ofer omului de vânzări tehnici faine și încercări originale și să-l determin să fie și mai creativ decât deja probabil că este. De aceea, o carte de vânzări.

-J.b: „Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii”. Sună incitant, e un titlu jucăuş. Cum l-ai ales ?
-P.B. Din două motive: Unu: pentru că îmi plac la nebunie bocancii, dar să fim serioși, nu de asta mi-am denumit astfel volumul.
Și doi, iar aici povestea este puțin mai lungă, pentru că Anca, fosta mea colegă din vremurile de librar, împreună cu mine, am făcut un pact: să încercăm să câștigăm toate competițiile pe care le lansează între librăriile din țară cei de la București. Și așa, am realizat împreună cu ceilalți colegi ai noștri din librărie, 372 de carduri de fidelitate (am și o poveste în carte despre aceste carduri de fidelitate) și am mers la un concert fain în București, drept răsplată. Am vândut cele mai multe exemplare din cartea Sinaia cu 115 lei și am dormit la cel mai frumos hotel din Sinaia…și multe alte astfel de experiențe minunate.

Și finalul, unul apoteotic de altfel…Anca a concluzionat: “Măi, eu cred că dacă ți s-ar da să vinzi rahat, și pe ăla l-ai vinde!”Ei, vă dați seama că nu ar fi fost deloc vandabil și că ar fi sunat destul de urât un titlu precum: Cum să vinzi rahat înainte de sărbătorile de Crăciun…. Dar…Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii – sună…super tare, căci e comic, eamuzant, te atrage!De aceea acest titlu.

-J.b: Ce conține cartea?
-P.B:Are 8 capitole mari, dintre care capitolul 3 este cel mai extins, acolo fiind consemnate toate experiențele mele de vânzări trăite și testate 100% în 2 ani de librar și încă unul de marketing. Și conține și o serie de 41 de aplicații practice, adică provocări, cerințe de lucru sau cum doriți să le spuneți, pe care cititorul este invitat să le parcurgă, să reflecteze asupra lor și să ofere un răspuns pentru fiecare în parte.

-J.b: Ce învață cititorul din cartea ta?
-P.B: Câteva dintre cele mai importante lucruri pe care cititorul le poate deprinde în urma lecturării cărții sunt următoarele: nu există nu pot, ci numai nu am chef și nu vreau; nu te naști cu capacitatea de a vinde orice, oricând, oricui, dar o poți deprinde de la cei din imediata ta apropiere; întotdeauna vei putea să faci lucrurile mai ușor. Mai ușor, “mai simplu, mai puțin, mai ieftin, mai sărac, mai fără clienți, mai fără vânzări și mai fără profit” (citat din carte);cum poți să-ți faci un profil al cumpărătorului.

-J.b: Pentru cine ai scris această carte?
-P.B: Pentru toți cei aflați la început de drum în călătoria minunată a vânzărilor sau de ce nu, și pentru aceia care deja și-au creionat o bază solidă în acest domeniu și doresc să o condimenteze cu un pic de creativitate și originalitate. Cartea este dedicată de asemenea oamenilor care își doresc cu adevărat să vândă. Eu nu le ofer un tratat solid și voluminos de vânzări și nici o lucrare de doctorat, ci le ofer pur și simplu, negru pe alb, lucruri simple și sincere care sper să îi ajute în meseria pe care și-au ales-o.

-J.b: Ce simţi când scrii? Ce înseamnă scrisul pentru tine?
-P.B: Am să răspund cu un citat din carte: „Eu scriu ca să vând, vând ca să trăiesc, trăiesc ca să scriu. Îmi etalez înaintea ochilor curioși pasiunea pentru scris, fiind în prezent și autor de materiale educative pentru copii, și sper de fiecare dată să stârnesc o reacție. Fie ea și negativă. Odată stârnită, înseamnă că a atras atenția, deci nu a trecut drept indiferentă. E important ca lumea să vorbească despre ceea ce scriu eu. Asta mi-e răsplata”.

-J.b: Postura de autor de cărţi e una inedită pentru o fată atât de tânără. Cum te-ai împrietenit cu cărțile?
-P.B: Am fost librar fix 2 ani. Mi-au trecut prin mână sute, mii de cărți. Le-am cercetat, le-am răsfoit, am vorbit despre ele și le-am recomandat. Cărțile sunt pentru mine un refugiu atunci când lumea devine prea agitată.Recunosc că în trecut citeam numai literatură, parca respingeam orice alt gen. Însa treptat, m-am decis să le permit și cărților practice să intre în viața mea și să mă ducă în lumea lor. Și-au reușit să facă asta într-un mod excepțional! M-au inspirat și mi-au ghidat pașii, au avut grijă să ajung exact acolo unde treabuia…să scriu. Pentru că, și acum o să-l citez pe Dan C. Mihăilescu: „Dacă nu aș fi scris, m-aș fi sufocat de mult… Fiecare ajunge exact ceea ce trebuia să fie”.

– J.b: Cel care are curiozitatea să privească în cv-ul tău, descoperă că ai studiat la University of Roma Tor Vergata. Cum a fost această experienţă?
-P.B. Exact în Roma am scris pentru prima oară. Am studiat acolo literatura franceză pentru un semestru, în anul II de facultate, cu bursă Erasmus. În Roma am descoperit adevărata semnificaţie a dorului, a singurătăţii. A fost pentru prima oară în viaţă mea în care am stat departe de cei dragi. Mă gândeam necontenit la cei de acasă, la prieteni şi familie, la animăluţul de companie, la tot ce-am lăsat. În mintea mea avea loc o lupta continuă între “a ceda” şi “a învinge”.M-am simțit atât de singură și de străină față de tot ceea ce mă înconjoară, încât am simțit nevoia să-mi exteriorizez sentimentele în liniște. Am ales s-o fac prin scris. Îmi țineam caietele sub pat și, din când în când, luam câte unul și mă lăsam pradă trăirilor. Perioada Roma a reprezentat, așadar, pentru mine debutul în lumea scrisului.Am început chiar și-un blog personal, am participat și la concursuri de scris. Îmi place la nebunie să scriu. În Roma am trăit cele mai profunde sentimente. Am fost atât de fericită încât am simţit că întreg Universul conlucra la ideplinirea dorinţelor mele. Am fost şi tristă şi singură. Am simţit şi cum mi se mişcă pământul de sub picioare, cum vrea să se crape şi să mă înghită…mi-au tremurat şi genunchii şi am simţit şi că fiecare pas este contrar efortului pe care eram dispusă să-l depun. Am plâns atât de mult încât mi s-a făcut rău, dar am completat imediat cu zâmbetele de bucurie ce mă făceau să radiez…

-J.b: Te ajută farmecul personal în vânzări?
-P.B: Cred că persuasiunea și perseverența sunt adevăratele valori ale unui bun vânzător. Farmecul personal vine să creioneze, să completeze și să dea viață profilului de vânzător.
Eu știu să zâmbesc frumos, știu să vorbesc frumos cu tine indiferent dacă tu la rândul tău îmi vorbești sau nu frumos și, poate cel mai important aspect, știu să te ascult.Să știi să asculți te face de asemenea un bun vânzător. Clientul are nevoie să fie ascultat, să i se înțeleagă nevoile. Și e perfect normal acest lucru.

-J.b:Pe Emoționel, dicționarul emoțiilor pe înțelesul copiilor, îţi place să spui că l-ai creat sub aripa lui 2018. Există vreo legătura între Emoţionel şi Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii?
-P.B: Firma la care lucrez mi-a oferit șansa de a-mi da frâu liber emoțiilor, imaginației și creativității și de a crea.A luat naștere din dorința de a aduce un mic suport în dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor.Și aduce. Și sunt al naibii de mândră și de bucuroasă pentru asta.Emoționel sare în ajutorul mămicilor (și nu numai) cu 30 de emoții explicate și situațiile în care le întâlnim, cu soluții pentru gestionarea emoțiilor neplăcute și cu o serie de aplicații practice distractive.Emoționel este un material educativ menit să ofere o mână de ajutor în procesul dezvoltării inteligenței emoționale. Pe Emoționel l-am scris pentru că mi s-a oferit cadrul optim pentru a crea asa ceva. Am fost și sunt înconjurată zi de zi de idei noi, planuri și emoții de tot soiul. In plus, la Școala de prinți și prințese Gift of Beauty, a Denisei Hodișan, țin cursuri de dezvoltare personală cu tinerele modele care își creionează chiar acum traseul viitorului lor. Modelele trebuie să știe cum să facă fața cu brio emoțiilor, cum să le exteriorizeze, să le recunoască și să le gestioneze. Pe cealaltă parte, cartea Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii este rezultatul experiențelor trăite de mine în cei doi ani în care am activat ca și librar, adică am vândut cărți atât pentru copii cât și pentru adulți. Din această carte se pot inspira cei aflati la început de drum, cărora le place și își doresc să vândă și, de ce nu, și cei care deja activează de mult timp în domeniul vânzărilor și își doresc să aducă o mică sclipire în activitatea lor de zi cu zi.Dacă cele două materiale au legatură între ele…cred că vom descoperi treptat. Așchia nu sare departe de trunchi. Ceea ce știu sigur este că ambele materiale sunt scrise cu dăruire și sinceritate. Cred că, de fapt, asta au în comun.
-J.b: Pe blogul tău de parenting ai un moto şi faci consideraţii care te îndeamnă, ca cititor să reflectezi.
-P.B. Am învăţat de la viaţă că pot avea control asupra cuvintelor pe care le rostesc, însă nu şi asupra cuvintelor pe care le rostesc ceilalţi. Am învăţat că ceea ce-mi doresc eu de la oameni nu coincide întotdeauna cu ceea ce-şi doresc ei să ofere. Am învăţat că nu toţi oamenii care intră în viaţa mea, o fac pentru a rămâne; unii reprezintă simpli mesageri ai destinului, pe când alţii sunt destinul însuşi.

-J.b: Îţi multumesc că ne-ai primit în universul tău.



5Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor