Intoarcerea lui Miron Cozma in Bihor, amanată

Intoarcerea lui Miron Cozma in Bihor, amanată
Procesul privind eliberarea condiţionată a lui Miron Cozma, originar din Tria (comuna bihoreană Derna) a fost spuspendat de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, marţi, după ce avocaţii acestuia au ridicat mai multe excepţii de neconstituţionalitate care urmează să fie soluţionate de Curtea Constituţională.

Avocatul lui Cozma a ridicat mai multe excepţii de neconstituţionalitate, printre care şi aceea privind art. 59 din Codul penal şi art 75 din Legea 275/2006, cele două fiind în contradicţie cu art. 16 şi 21 din Constituţie.

Practic, avocatul a declarat că deţinuţii aflaţi în situaţia lui Cozma, care îndeplinesc condiţiile de eliberare condiţionată, ar fi trebuit să fie puşi în libertate de comisia din penitenciar şi nu de o instanţă de judecată.

“Mi se pare anormal ca un alt judecător, egal în grad, să cenzureze decizia magistratului din comisie care a făcut o propunere de eliberare condiţionată. Vrem să creăm un precedent care va duce la zdruncinarea sistemului penitenciar românesc deoarece atunci deţinuţii vor fi atenţi cum se vor comporta în penitenciar pentru că vor şti foarte bine că, dacă au numai evidenţieri, nimeni pe lumea asta nu poate să le refuze eliberarea condiţionată. Miron Cozma a avut nouă evidenţieri pentru bună purtare, în ultima perioadă. (…) Miron Cozma se luptă pentru drepturile celorlalţi deţinuţi, printr-un sacrificiu el va mai sta la locul de deţinere până pe 2 decembrie”, a spus avocatul.

Avocatul a adăugat că prin excepţia ridicată vrea ca magistraţii să stabilească exact drepturile deţinuţilor.

Avocatul Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România, prezent în sala de judecată la termenul de marţi, a cerut ca asociaţia să fie introdusă ca parte civilă în proces. El a depus şi o cerere de recuzare a completului, arătând că este pentru a treia oară când soluţionează cererea de eliberare condiţionată a lui Cozma.

“Asociaţia Victimelor Mineriadelor a depus o petiţie prin care solicită respingerea cererii de eliberare condiţionată. Totodată, recuzăm completul. Este dreptul nostru la un proces echitabil”, a precizat avocatul.

O săptămână până la eliberare

Magistraţii Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti au luat în discuţie, marţi, la mai puţin de o săptămână de la data la care se termină perioada de detenţie, propunerea Comisiei speciale de la Penitenciarul Rahova care a dat aviz favorabil pentru eliberarea condiţionată a lui Miron Cozma.

Comisia specială de la Penitenciarul Rahova a dat aviz favorabil, în 16 noiembrie, pentru eliberarea condiţionată a lui Miron Cozma. Conform procedurii, decizia va fi luată în discuţie de instanţă, iar decizia acesteia poate fi atacată cu recurs.

În decizia Comisiei de individualizare de la Penitenciarului Rahova în cazul lui Cozma, luată cu unanimitate de voturi, s-a avut în vedere restul de pedeapsă pe care îl mai avea de executat, conduita acestuia din 3 ianuarie şi până în prezent, precum şi faptul că nu a fost sancţionat disciplinar.

“În cazul numitului Cozma Miron, comisia a propus liberarea condiţionată, cu unanimitate de voturi, urmând ca dosarul să fie înaintat instanţei competente pentru a dispune cu privire la propunere. Motivaţia comisiei de individualizare a avut la bază prevederile Codului penal, Codului de procedură penală, Legii 275/2006 şi ale Regulamentului de aplicare al legii, mai precis: fracţia considerată ca executată din pedeapsă, ţinând cont că mai are 16 zile de executat din pedeapsă până la termen; conduita persoanei private de libertate de la ultima analiză din data de 03.01.2007 şi până în prezent; în această perioada nu a fost sancţionat disciplinar, fiind recompensat pentru participare la activităţile culturale, educative, religioase, sportive în contextul articolului 20 din Regulamentul de aplicare a legii 275/2006 privind modul de desfăşurare al programului zilnic în penitenciar”, preciza directorul Penitenciarului Rahova, procurorul Laurenţiu Vintilă, într-un comunicat.

La începutul lunii mai, Tribunalul Bucureşti respingea contestaţia în anulare prin care Miron Cozma cerea rejudecarea recursului privind eliberarea sa condiţionată, liderul minerilor reclamând, în faţa instanţei, imixtiunea fostului ministru al Justiţiei în procesul său.

În 9 ianuarie, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti admisese propunerea Comisiei speciale a Penitenciarului Rahova de eliberare condiţionată a fostului lider al minerilor din Valea Jiului, considerând că Miron Cozma, care a executat peste 3.300 de zile de închisoare, a dat dovadă de îndreptare a comportamentului său antisocial.

Ministrul a dezavuat eliberare condiţionată

După pronunţarea Judecătoriei Sectorului 5 – în condiţiile în care soluţia nu era definitivă – fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, declara că a avut “un mare sentiment de jenă” când a citit motivarea Comisiei închisorii privind participarea deţinutului Miron Cozma la activităţile religioase şi sportive.

Monica Macovei a comentat motivarea Comisiei speciale din cadrul Penitenciarului Rahova care a arătat că a ţinut cont de comportamentul lui Miron Cozma doar din iunie 2006 – perioadă când a fost respinsă cea de-a doua cerere de liberare condiţionată a lui Miron Cozma – până în prezent.

Macovei sublinia că în 2005 o comisie specială a făcut verificări la Penitenciarul Rahova unde s-a constatat că Miron Cozma a avut un tratament preferenţial motiv pentru care directorul de atunci al penitenciarului a fost revocat din funcţie.

Decizia Judecătoriei sectorului 5 a fost atacată cu recurs, atât de Parchet, cât şi de Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România (AVMR), organizaţie care nu a fost admisă ca parte în proces. În 20 februarie, instanţa Tribunalului Bucureşti admitea recursul Parchetului Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, respingând cererea de eliberare condiţionată a lui Cozma.

Istoricul mineriadelor

Miron Cozma, alături de locotenent colonelul (r) Silviu Popescu, a fost condamnat de instanţa supremă, în 15 februarie 1999, la 18 ani de detenţie pentru instigare la subminarea puterii de stat, în legătură cu mineriada din 1991, soldată cu căderea Guvernului Roman.

Sentinţa de condamnare a lui Cozma s-a dat după mineriada de la Costeşti-Vâlcea, din ianuarie 1999, ca apoi să fie declanşată o acţiune similare în februarie 1999, la Stoeneşti-Olt, când liderul minerilor din Valea Jiului a fost arestat.

Revolta minerilor după aflarea sentinţei Curţii Supreme de Justiţie, din 15 februarie 1999, nu a făcut decît să confirme argumentele pe baza cărora instanţa supremă şi-a formulat decizia, respectiv capacitatea lui Miron Cozma de a manipula masele de mineri din Valea Jiului, spulberând pledoariile avocaţilor liderului minerilor, care şi-a construit apărarea susţinînd că inculpatul a fost “prizonierul” mineriadei din septembrie 1991, şi nu generatorul ei.

Instanţa supremă a decis ca, după executarea întregii pedepse, lui Cozma să-i fie interzise drepturile civile timp de şapte ani, precum şi intrarea în oraşele Petroşani şi Bucureşti timp de cinci ani.

După graţierea din 2004 ale unor fapte ale lui Cozma, aceasta a rămas să execute zece ani, pedeapsă ispăşită la zi.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase