Oradea/ Bădăcin. Cunoscut ca Sandu de la Pericei, Sandu Tătar este unul dintre descendenţii primului unificator al României, Iuliu Maniu. Şi unul dintre organizatorii şi iniţiatorii evenimentului. La rândul său, Sandu de la Pericei este cetăţean de onoare al comunei sale pentru faptul că valorificând ceapa de Pericei, prin acţiuni care au ajuns în Cartea Recordurilor, şi-a promovat comuna. „Eram hotărât să şi renunţ la titlul de cetăţean de onoare, fiindcă mie îmi era ruşine să-l port eu şi Iuliu Maniu nu”, spune Sandu Tătar. Orădeanul l-a urmat pe Iuliu Maniu şi pe filonul politic. El este unul dintre membrii fondatori ai PNŢCD şi posesor al carnetului cu numărul unul în PNŢCD Bihor.
Iuliu Maniu este una dintre cele mai importante personalităţi din istoria României. A fost avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj şi doctor în Drept. Conform site-ului corneliu-coposu.ro. „în calitate de lider al Partidului Naţional Român, el a pregătit Unirea Transilvaniei cu România din anul 1918. Tot el a organizat o armată a românilor din fosta monarhie austro-ungară, cu care a ocupat Viena în toamna anului 1918 şi a împiedicat izbucnirea unei revoluţii bolşevice în Austria. Fost deputat în Parlamentul din Budapesta înainte de război, Maniu a condus, până în 1920, şi Consiliul Dirigent al Transilvaniei, un adevărat guvern regional. Iuliu Maniu a unit Partidul Naţional Român cu Partidul Ţărănesc al lui Ion Mihalache şi a format PNŢ. A fost în trei rânduri premier al României şi a devenit, apoi, liderul opoziţiei democratice împotriva regimului autoritar al lui Carol al II-lea, apoi împotriva dictaturii mareşalului Ion Antonescu. Tot Iuliu Maniu a condus şi opoziţia anticomunistă din România. A murit în anul 1953, ca deţinut politic în Penitenciarul din Sighet. Pentru înţelepciunea sa tăcută, a fost numit „Sfinxul din Bădăcin”.Iuliu Maniu a fost avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj şi doctor în Drept. În calitate de lider al Partidului Naţional Român, el a pregătit Unirea Transilvaniei cu România din anul 1918. Autorităţile comuniste l-au condamnat în 1947 la închisoare pe viaţă.devenit o ruină. Casa cu 13 camere din Bădăcin, judeţul Sălaja fost devastată după ce a fost folosit timp de câteva decenii pe post de centru pentru persoanele cu handicap”.
Consiliul Judeţean Sălaj a deţinut în administrare conacul până în anul 2008, când a acceptat să îl transfere Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, căreia Iuliu Maniu i-a lăsat moştenire moşia din Bădăcin. Visul marelui om politic a fost să construiască în satul natal o şcoală şi o biserică.
Şcoala a fost construită, în perioada interbelică, cu ajutorul episcopului greco-catolic de Oradea, Valeriu Traian Frenţiu. Noii prorietari ai şcolii, Episcopia Greco-Catolică Oradea declarau în 2010, că nu vor schimba destinaţia imobilului „vrem să rămână tot şcoală, pentru că asta a fost şi voinţa lui Maniu”. Purtătorul de cuvânt al Episcopiei declara că „părintele din Bădăcin, Cristian Borz, a început demersurile pentru transformarea conacului în Centrul Cultural «Iuliu Maniu». Pentru reparaţii, ar fi nevoie de 400.000 de lei”. La rândul său, istoricul Leonard Horvath susţinea că ideea Episcopiei Greco-Catolice este una foarte bună. „Centrul ar trebui să adăpostească pe viitor activităţi culturale, religioase şi politice, pentru că Iuliu Maniu a fost cel care a fondat, PNŢ şi este cel care a întregit naţiunea română”.La evenimentul cu prilejul căruia Iuliu Maniu va deveni cetăţean de onoare al localităţii natale şi-a anunţat prezenţa şi episcopul greco- catolic de Oradea, PS Virgil Bercea.
Crina Dobocan
