Lohn-iştii, atraşi de Moldova

Întărirea leului în raport cu euro face probleme întreprinzătorilor care lucrează în sistem lohn. Costurile acestora cu salariile au crescut, în raport cu 31 decembrie 2004, cu aproximativ 20%.

Conform unui studiu întreprins la comanda oamenilor de afaceri italieni din Bihor, în Moldova fondul de salarii pe angajat este de 100-110 euro/lună. În Oradea, azi, acesta este de 350-400 euro/angajat/lună.

800 de firme

„Costurile sociale create prin disponibilizarea celor care lucrează în lohn sunt atât de mari, încât nu ne putem permite să fim nepăsători”, consideră Octavian Dan, consultant la Asociaţia Întreprinzătorilor Italieni din Bihor, UNIMPRESA.

Actualmente, în Bihor funcţionează 800 de firme cu capital italian, din care jumătate în sistem lohn. În scriptele Direcţiei de Statistică, 30.000 de bihoreni sunt angajaţi la firme care lucrează în acest sistem. Din punct de vedere al vârstei, jumătate dintre aceştia au peste 45 de ani, ceea ce înseamnă că sunt mai puţini atractivi pentru angajatori.

Destinaţii preferate

În perspectiva integrării, lohn-iştii din Bihor şi-au comandat studii pentru a testa piaţa internaţională şi a vedea în ce zone există costuri mai mici. Moldova pare a fi destinaţia spre care ar prefera să se îndrepte această categorie de întreprinzători. Costurile mult mai mici cu forţa de muncă, dar şi taxele şi impozitele, îi determină pe lohn-işti să migreze.

„Oamenii de afaceri nu pot fi acuzaţi că încearcă să-şi salveze afacerea într-un moment de criză la nivel mondial, fapt pentru care nu trebuie priviţi ca adversari, fiindcă sunt primii care pierd, spune Octavian Dan. Autorităţile locale, asociaţiile patronale, camerele de comerţ trebuie să se implice în punerea la punct a unei strategii care să creeze o alternativă”.

Factori de risc

În industria uşoară lucrează două tipuri de societăţi: unele care produc mărci proprii şi terţistele, cele care fac doar manoperă. Acestea reprezintă mai mult de 50% din numărul investitorilor din industria uşoară şi reprezintă, în opinia lui Octavian Dan, potenţialii „factori de risc” pentru piaţa forţei de muncă autohtonă.

„Terţiştii deţin spaţii în chirie, nu au bani blocaţi în mijloace fixe ce trebuie amortizate. Deci au şi posibilitatea de a-şi muta capacitatea de producţie încărcând totul în două camioane”, explică consultantul UNIMPRESA. Avantajul major pe care-l deţine Moldova, în raport cu România, sunt cele cinci zone libere şi vecinătatea cu Ucraina. În Ucraina salariul mediu este de 25 euro, iar ucrainenii vin la lucru în Moldova”.

Dezavantajul moldovenilor îl constituie nivelul de calificare profesională mai scăzut, migraţia externă a populaţiei tinere spre Occident, dar şi instabilitatea politică şi corupţia.

Soluţii locale

Lohn-iştii propun autorităţilor diminuarea taxelor şi impozitelor locale. „Măsura nu ar acoperi pierderile din deprecierea euro. Ar fi doar o reacţie a autorităţilor, o modalitate de a-şi manifesta interesul pentru acest gen de activitate”, spune consultantul UNIMPRESA.

O strategie de marketing local în ceea ce priveşte resursele umane, promovarea ideeii de forţă de muncă înalt calificată, capabilă să producă şi pentru mărcile de lux, i-ar putea reţine aici pe lohn-işti. „Or azi, în Bihor, marea pondere a mărcilor produse sunt de calitate cel mult medie. Şi asta se reflectă, ca atare, asupra imaginii resurselor umane”, a adăugat Octavian Dan.

Veronica Bursaşiu



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !